Evenimente

Cu ceva ani in urma, intr-o camera moderna, ascultam povestea Caii Victoriei, frumos mestesugita de doamna Ioana Parvulescu. Sase ani mai tarziu, sub ghidarea lui Adrian Majuru, am facut o alta calatorie in timp, in vremurile in care Podul Mogosoaiei era inca in perioada de glorie.

Citeste continuarea

Martie 2012, Timisoara Business Days, cina de networking. Ziua fusese placuta dar intensa, cina se anunta la fel, ne prezentasem fiecare dintre noi, incepuse o degustare de vin. Prietena mea Ana, imi impartasea impresiile de peste zi… cand au inceput sa cante. Noroc ca era ea langa mine, m-a inteles cand am rugat-o sa ma scuze, dar nu ma mai puteam concentra asupra discutiei, incepuse o muzica care ma fura de acolo cu totul. M-am ridicat de la masa si m-am dus sa vad de unde se aude. Si am ramas in fata lor pina la finalul concertului. Nu mai auzeam conversatiile din jurul meu.

Se spune ca te indragostesti atunci cand te astepti mai putin. Asa mi s-a intamplat si mie, dar cum mi se intampla frecvent, ma indragostesc de idei, de stari, de oameni, de vise…de muzica.

Am mai trait un sentiment similar la Erisma, dupa una din zilele de curs de teatru cu dragii nostri dascali Oana Pelea si Marian Popescu. Ceasul arata finalul zilei, dar noua nu ne dadea inima ghes sa “parasim incinta”:-). Nu stiam decat ca mai voiam acolo, impreuna, stand fata in fata cu noi in oglinzile pe care tocmai ne ajutasera sa le facem mai clare. Si atunci am plecat catre casa, cu senzatia ca cineva a facut o incizie deloc dureroasa, dar care m-a lasat cu sufletul dezordonat la vedere. Ca atunci cand te-ai schimbat in graba si toate sunt insirate prin camera. Am simtit apoi nevoia sa ma plimb pe strazi cu muzica data tare in masina, atat cat sa nu mai existe nimic altceva, doar eu si muzica aceea, sa apuc sa imi fac in graba putina ordine, cat sa pot trece macar la ziua urmatoare.

Am plecat de la cina de networking din Timisoara cu o inregistrare si cu amintirea unei discutii foarte placute cu Teo, cel care facuse pianul sa ma vrajeasca. Am ascultat-o non-stop pentru urmatoarele zile. Duminica seara i-am revazut in Bucuresti si am plecat cu o senzatie, pe care as vrea sa o pastrez cat mai mult. Si cand nu voi reusi singura, ascult ceea ce va invit si pe voi sa ascultati, si stiu ca sunt inapoi acolo. Acolo unde te vezi, te asculti, te vindeci si simti ca totul e asa cum ar trebui sa fie.

Despre concertele lui Teo, care traieste alaturi de pianul lui de 24 de ani, puteti sa mai aflati de pe pagina de Facebook –  Piano Events. Eu am gasit in Teo si  Raluca (prietena lui care il ajuta cu tot ce inseamna organizarea evenimentelor), niste oameni alaturi de care m-am simtit acasa si pe care parca ii stiu de-o viata. La fel ca si muzica lui.

M-am bucurat ca duminica au fost cativa oameni care au avut incredere sa mearga pe mana mea si sa-l primeasca pe Teo si muzica lui alaturi de ei, si le multumesc tuturor: Ruxa, Anne Marie, Pyuric, Vlad, Miruna, Ancuta, Andreeea.

Multumesc, Teo. Anne Marie a spus tare frumos “Teo Milea – coloana sonora a vietii fiecaruia”. Ai dreptate, Anne!

Miercuri am fost prezenta alaturi de alti aproximativ 2000 de oameni la intalnirea cu Robin Sharma si Richard Branson in Bucuresti. Un eveniment care risca sa treaca neobservat din cauza strazilor pline de suporteri veniti speciali pentru finala Europa League. Din fericire n-a fost asa, iar faptul ca Sir Richard Branson a vizitat Bucurestiul chiar intr-o zi in care orasul era in sarbatoare pe mine m-a bucurat.

Am ajuns acolo datorita unei foarte frumoase colaborari cu cei de la Finmedia, datorita carora am putut sa ofer si doua invitatii la acelasi eveniment prin parteneriatul cu PortalHR. Multumesc inca o data Alice pentru deschidere. Cred ca nu este usor sa organizezi un eveniment de o asemenea anvergura si sa iti asumi riscurile ca unele lucruri sa nu iasa asa cum te astepti. Gasiti si aici cateva opinii ale unor participanti la eveniment, cum l-au perceput pe Sir si care sunt mesajele cu care au plecat de acolo.

Citeste continuarea

Vineri seara, ora 18.15, in parc. Cei patru copii tocmai gasisera varianta ideala de joaca, dupa ce oscilasera intre cateva optiuni: cataratul in copac. M-am asezat bucuroasa pe o banca din apropiere, gustand din linistea momentului. Prilej sa  analizez cate iesisera bine peste zi, avand in vedere ritmul alert in care se desfasurase totul. Ratasem de putin mai toate intalnirile, imi luasem copila de la scoala din nou intr-o fuga, iar acum, urmau doua ore de liniste pana la programul de seara, previzibil. Aveam totul sub control:-) Asta pana cand a sunat telefonul: “Hei, ce faci? Nu vii la teatru?“. Gata cu linistea mea… pfff, nu e bine: “Nu, nu pot, abia am ajuns cu copilul in parc, mi-ar fi greu sa o iau de la joaca acum. Ramane pe alta data, multumesc mult pentru invitatie, sa ma anunti data viitoare cand jucati din nou spectacolul, vreau neaparat sa il vad.” Il stiam de anul trecut, il ratasem in Festival, dar voiam sa-l vad pentru ca subiectul ma interesa, fiind vorba despre metodele de selectie folosite in recrutare.

Citeste continuarea

Perioada aglomerata pare sa continue, plina si frumoasa cum m-am obisnuit in anii trecuti. Pentru mine urmeaza zile pline de evenimente, asa ca m-am gandit sa impart cu voi placerea de a ne ocupa timpul constructiv.

Asadar, daca nu ai program in perioada 1-4 Decembrie, PortalHR si Blogoree te trimit la munte. Si nu orice fel de munte, ci la Social Media Snow Camp unde vei petrece 4 zile alaturi de cativa dintre cei mai cunoscuti bloggeri din Romania, vei afla informatii “clasificate”:-) din Social Media si nu in ultimul rand te vei distra. Garantat, vorbesc din experienta!

Citeste continuarea

Dupa ce mi-am dat seama anul trecut ca o data in viata e mult prea putin, am decis ca in fiecare an voi fi prezenta la un eveniment care sa ma inspire. Pentru anul acesta am oscilat intre a fi parte din echipa de voluntari a evenimentului la care am participat anul trecut si National Achiever’s Congress 2011.  Am decis ca mai trebuie sa imi las ceva timp inainte de a ma incumeta sa merg din nou pe carbuni incinsi:-), asa ca a castigat cel din urma, unde imi acopeream partial si dorinta de a-l revedea pe Tony Robbins, dar…aveam parte si de o mare supriza neasteptat de placuta, ocazia de a-l vedea live pe Sir Richard Branson.

Evenimentul a avut loc pe parcursul a 3 zile in Londra, este la cea de-a 11-a editie si, cum eram obisnuita de anul trecut deja, a avut loc intr-o sala de expozitii imensa, menita sa acomodeze in jur de 6500 de oameni.

Intre prima zi in care ne-a energizat Tony si ultima in care l-am vazut pe Sir Richard Branson nu pot spune ca am trait ceva remarcabil. Daca va spun ca majoritatea speakerilor incepeau cu “Va asteptati sa va vindem ceva nu? Ei bine, nu veti fi dezamagiti.” cu siguranta intelegeti de ce zic asta.

Insa sentimentul de la finalul ultimei zile, dupa revederea cu cativa prieteni dragi in Londra, si inspiratia primita din interviul cu Sir Richard Branson la care am asistat, ma fac sa fiu si mai decisa sa nu ma opresc la de doua ori in viata:-).

Ca este un personaj stiam, am citit o parte din cartile traduse deja la noi. Ce nu ma asteptam totusi era sa fiu atat de impresionata de el, mai ales ca stiu suficiente situatii in care reputatia depaseste realitatea, doar ca a fost fix pe dos.

De ce? In primul rand pentru ca am descoperit un om care s-a emotionat cand a fost aplaudat minute in sir de peste 6500 de oameni stand in picioare. Apoi pentru ca mi s-a parut atat de natural si cu o filosofie de viata atat de plina de bun simt incat pare prea bine ca sa fie adevarat.

Cand prietena mea cu care eram la eveniment mi-a relatat si povestea reala a unei angajate de-a lui care a interactionat cu el dupa o greseala de-a ei, poveste care confirma exact principiile exprimate de el acolo, am fost convinsa definitiv.

Incerc sa va redau mai jos cateva din lucrurile care mi-au atras atentia si asupra carora cred ca ar merita sa ne aplecam putin cand ne permite timpul si incep sa ne preocupe subiecte legate de modul in care ne raportam la oameni si la business, al nostru sau al altora. Pe mine m-au inspirat, nu de altceva dar au venit de la un om care are in urma sa 46 de ani de antreprenoriat si care la 61 de ani impliniti chiar azi:-) viseaza sa poata ajunge in 3 ore din UK in Australia in cativa ani cu ajutorul Virgin Galactic.

Primele intrebari au fost legate de inceputurile sale in business, adica la varsta de 15 ani, lucrand pentru a-si crea revista si a demara o miscare impotriva Razboiului din Vietnam. “When you start a business very young you have the advantage of having nothing to loose and you also find out that you can actually start a business with no money. In the early years of the businesses the only thing that mattered was to SURVIVE.”

Acesta spunea ca a fost si motivul pentru care el este cel care a fost implicat in campaniile de lansare si promovare pentru toate businessurile sale, lipsa fondurilor pe care  le-ar fi putut aloca la inceput acestei activitati. La asta s-a adaugat placerea de a face lucrurile astea si simtul umorului de care cu siguranta nu duce lipsa. “Make sure that what you produce brings something good in other’s people’s lives. Make sure you get other people to smile” (pe ecrane rula poza aceasta🙂

Bineinteles ca n-au lipsit intrebarile legate de valori, iar primul lucru mentionat a fost increderea lui in oameni si interesul de a descoperi care sunt talentele lor reale. Unul dintre principiile care mi-au atras atentia a fost legat de reactia la greselile oamenilor “Befriend them even more if you feel is their fault.”.

Nu putea fi ratat nici subiectul dislexiei, care l-a ajutat foarte mult sa invete cum sa delege, fiind multe lucruri pe care nu le putea face singur. De altfel, apropo de recunoasterea greselilor sau minusurilor personale, mi-a placut naturaletea cu care a povestit despre sedinta de bord a uneia dintre companiile lui in care a fost prezent chiar in ziua in care serba 50 de ani. Dupa ceva timp de discutii, la un moment dat unul dintre asociati l-a invitat afara sa discute, si l-a intrebat foarte direct “You do not know the difference between gross and net profit right, do you?” Si avea dreptate:-)

Asta pare sa confirme intr-o mare masura urmatoarea lui afirmatie: “Almost all of the ventures Virgin have done we were thinking about bringing something different to the world. “ De altfel la intrebarea legata cum munceste de fapt, raspunsul lui e relevant: “ I never worked in an office, I spend a lot of time experimenting things. Tonight I will be travelling with Virgin Atlantic to Australia, I look forward to talking to our people and the passengers to understand what can be done better/differently. “

Cel mai mare success al sau il considera Virgin Atlantic, mentionand ca intotdeauna s-a orientat dupa calitate, a pastrat afacerile in care puteau ajunge cei mai buni.  Impresionanta a fost povestea 9/2011 cand toate companiile aeriene au avut de suferit, iar pentru ei a fost cea mai grea criza pentru tot grupul de companii. Au fost nevoiti sa restructureze multi oameni carora le-au promis ca ii vor reangaja cand lucrurile isi vor mai reveni. Iar la urmatoarea afirmatie cred ca puteti intelege de ce s-a aplaudat “All of them were hired in the next 12 months.”

Si nu putea lipsi un sfat legat de ce ne-ar putea invata experienta lui de a face fata multor situatii neasteptate: “It is important to turn adversity into success. Talent comes from experience; my intuition is getting much better as life goes on.”

Legat de relatia cu oamenii si nivelul de incredere exemplele date de el despre oameni promovati peste nivelul la care s-ar astepta mesajul lui a fost din nou unul inspirant: “Good leaders will promote well above what people would expect. Given that trust people usually excel. “

Dupa o asemenea poveste, normal ca te intrebi cat de usor iti este totusi sa vinzi un business: “If you treat people well and develop them from inside, then selling a company is like selling your child. However that was the only chance with Virgin Music, we needed funds for the other companies; moreover 70% of the amount was invested into non profit ventures. “ Cele la care se referea sunt The Elders si Virgin Unite.

Imi este greu sa renunt la ceva din ceea ce a spus mai jos asa ca va las pe final de articol lung (poate cel mai lung pe care l-am scris pina acum) cu cuvintele si mesajul lui. Eu mi-am luat portia de inspiratie, sper sa va fi putut transfera si voua putin din ea.

“I work from home and actually I would urge companies to think about how much more flexibility they can introduce in the way people work.  There are lots of people who would like to job share, we probably would not have unemployment if people and companies would do that.”

“Business leaders are incredibly fortunate and enormous responsibility goes with that wealth. They have the responsibility to invest, to create jobs and help government and organizations tackle problems that affect big parts of the world.

One last piece of advice: Screw it, get on and do it🙂

PS: Pentru ca nu sunt convinsa ca traducerea din engleza ar fi fost cea mai potrivita am preferat sa va redau exact ce a spus Sir, caruia i-am putea spune azi si La Multi Ani,  la fel de  inspiranti ca si cei de pina acum. Desi sunt sigura ca vor fi asa…

Dupa intoarcerea din lunga excursie de la Maastricht despre care va voi povesti curand, am revenit in plin sezon de evenimente. Asa se face ca saptamina trecuta am participat la WOW2011, adica la editia de anul acesta a evenimentului Women on Web, organizata de Cristian Manafu si Evensys cu sprijinul Activia.

Din pacate n-am reusit sa fiu prezenta decat partial la prima parte, fiind ultima zi de scoala m-am retras la timp cat sa imi vad de fapt de meseria de baza:-). Am plecat din sala la scurt timp dupa ce incepuse prezentarea lui Vlad Stan, care, cu aceasi energie debordanta care de obicei, vorbea despre noul sau proiect Business Design Academy.

Gasiti insa aici la Ruxandra un rezumat al prezentarilor, care zic eu ca merita citit. Cert este ca mi s-a parut un alt ton fata de evenimentul de anul trecut, in care senzatia mea a fost aceea ca multe dintre mesaje s-au concentrat pe motivele pentru care sunt atat de putine femei active in mediul online. Anul acesta s-a vorbit mai putin despre motive si s-au dat exemple despre proiecte care functioneaza si modalitati prin care mediul online poate ajuta proiectele offline.

Una dintre bucuriile mele ca urmare a participarii la acest eveniment a fost ocazia de a o cunoaste personal pe Sandra Pralong, a carei carte “De ce m-am intors in Romania” o citesc cu mare placere. Cartea, pe care v-o sugerez, include povestile multor romani care au decis sa revina acasa, dupa ani de zile petrecuti departe de tara.  Subiectul intoarcerii acasa este unul drag mie, desi foarte controversat, parerile din carte de fapt confirma acest lucru precum si diferentele de perceptie la intoarcerea acasa. Insa, in ciuda acestora, raman in minte cu visul de a putea ajuta la un moment dat la integrarea mai usoara a celor pentru care Romania este o tara in care se vor simti straini inainte de a se simti acasa, altfel decat si-au imaginat ca va fi.

Pentru ca eu cred ca exista cel putin doua Romanii, iar cea in care se intorc nu este cea in care traim majoritatea dintre noi. Adica aceea in care exista suficiente exemple cum au fost cele de la #wow11 sau cum sunt cele pe care le-am strans sub umbrela “CareerRenegade”si in care vestile pot suna a Romania Pozitiva, nu numai cea cinica si excesiv de rationala, in care exista comunitati gen Ropot, in care se intampla Plantam Fapte Bune sau Let’s Do it Romania. Si astea sunt doar cateva dintre exemplele pe care am bucuria sa le vad in jurul meu.

Astazi este ultima zi a FITS2011 si acum o saptamina era exact ziua in care ma bucuram din plin de spectacolele atat de pe strazile Sibiului cat si din salile pe care nu le stiam asa de multe. Mi-am incheiat ziua aceea stand in primul rand la spectacolul “Les chambres de Jacques” ale celor de la Les Ballets Jaz de Montreal, mai frumos nu se putea.

Mi-ar fi placut sa pot fi azi acolo, sa o intreb pe Ruxa (datorita careia am ajuns intr-un final la FITS) care e senzatia dupa 10 zile de munca, teatru, bloggeri, prieteni, artisti si emotii zi dupa zi, sa il intreb pe Cristi care dintre cele 34 de spectacole la care isi rezervase bilete l-au impresionat cel mai mult, sa vad spectacolele de azi, sa respir inca putin din aerul orasului in festival si sa ma bucur de o Marlenka, cum se pare ca numai Adi Hadean mai stie ca se face:-)

Pentru mine surprizele placute n-au contenit in prea putinele zile petrecute in Sibiu. Orasul civilizat si cu un centru minunat refacut, oamenii de pe strazi si lipsa oricarui disconfort care apare in aglomerari prea mari (iata ca n-a fost cazul deloc), spectacolele de pe Pietonala Nicolae Balcescu si concertele din Piata Mare, focul de artificii din prima seara, aglomeratia de spectacole alese, premiate, apreciate, care si-au castigat locul in festival si care iti fac grea misiunea de a alege care sunt cele pe care le poti include in cele doar 24 de ore pe care le are o zi si acolo. Am avut senzatia foarte placuta ca ma plimb pe strazile unui oras din Vestul Europei, doar faptul ca se vorbea romana in jur imi confirma ca n-am trecut granita:-)

Toate au fost incununate de mirarea ca asa ceva exista langa mine de 18 ani, iar eu am descoperit “minunea” abia anul acesta. Ma bucur insa la gandul ca mai puteau trece alti 10 la fel:-) si raman cu intrebarea deschisa catre mine: Oare cate alte asemenea surprize placute nu exista la o distanta de brat de mine si nu le-am descoperit inca?

Va las cu un cateva imagini din acele zile si cu invitatia de a nu rata festivalul anul viitor si…de a va face rezervarile la spectacole din prima zi, altfel sunt sanse sa le ratati. Daca sunteti curiosi sa aflati mai multe si mult mai inspirat descrise, va invit sa cititi povestea festivalului aici.

Anul trecut am fost prezenta la unul dintre cele mai importante evenimente online, How to Web, unde fost intrebata de cei din echipa Bloombiz care consider ca sunt principalele 3 modalitati de utilizare a internetului si reletelor sociale in prezent sau viitorul apropiat.

Aplicatiile cele mai practice pe care eu le gasesc in acest moment sunt:

– LinkedIn ca principala sursa de conectare atat din perspectiva cautarii unui job dar si din aceea a stabilirii unor parteneriate de afaceri

– Magazinele de e-learning si alte resurse care ofera o multime de informatii utile in dezvoltarea individuala

– Branding personal si, intr-un viitor apropiat, Employer Branding.

Mai multe explicatii gasiti aici:

Idei de afaceri

My 2 cents:-)

Saptamina aceasta voi avea din nou bucuria de a vizita Timisoara pentru a participa la un eveniment in care am onoarea de a vorbi alaturi de oameni ale caror rezultate vorbesc de la sine despre lectiile pe care le putem invata de la fiecare dintre ei.

Acest prim eveniment de anul acesta dintr-o serie de 4 evenimente Business Days va cuprinde o serie de 4 conferinte, 12 workshopuri si o suita de 34 de speakeri de top: antreprenori de success din mediul de afaceri local si national, top manageri de elita, specialisti renumiti, traineri de succes si speakeri motivationali.

Va fi o ocazie buna de a cunoaste oameni noi, de a discuta despre preocuparile de business si modul in care aleg fiecare dintre ei sa priveasca viitorul, sau de a primi autograf pe cea mai recenta dintre cartile despre antreprenoriat scrise in Romania.

Cateva dintre motivele pentru care cred ca invitatia este una valoroasa, le gasiti si aici. Va asteptam!