December 3rd, 2009 comenteaza 12 comentarii

connection conceptAm primit de curand sugestia de a scrie si despre sau pentru cei care lucreaza in afara Romaniei. Si trebuie sa recunosc ca subiectul este pe cat de tentant, pe atat de controversat. Exista Romani care lucreaza in companii multinationale, pe care acestea i-au trimis sa lucreze in diverse sedii ale acestora din Europa sau mai departe, si care vor sa se intoarca acasa. Exista si Romani care au emigrat, si care isi doresc o reintoarcere, desi sunt adaptati in mediul in care traiesc si lucreaza.


Probabil va veti intreba de ce s-ar intoarce. Am doar cateva exemple, este posibil ca in aceste categorii sa se regaseasca si unii dintre cei care mi-au sugerat acest subiect:

– decizia de intoarcere a fost legata de familie

– decizia de intoarcere este legata de dorinta de a contribui cu ceva la ceea ce se intampla in tara

– decizia de intoarcere nu este luata inca, dar este investigata ca potentiala optiune de a reveni mai aproape de familie si prieteni.


Am avut bucuria sa cunosc cativa romani care au decis sa se intoarca pentru a contribui cu ceva la modul in care se dezvolta lucrurile in Romania.  Unul dintre exemplele pozitive este legat de o persoana care a ales chiar sa lucreze ca prim job intr-o companie de stat, doar pentru ca a considerat ca poate ajuta chiar si acolo. Din pacate decizia s-a dovedit gresita, insa a fost mai simplu sa faca schimbarea din Romania decat de la distanta. Am vazut insa si situatia in care adaptarea a fost dificila, si datorita mediului social si greutatilor intampinate in rezolvarea unor probleme simple, administrative, dar si din cauza stilului de management autohton, in unele situatii mult diferit de stilul cu care s-au obisnuit in afara tarii!

Mai bine sa ii intrebam pe ei:

Ce va determina sa va intoarceti in tara?

Care sunt cele mai mari problemele legate de expatriere si repatriere?

Daca sunteti in afara Romaniei si va doriti o intoarcere in tara, ce va ingrijoreaza cel mai mult?

November 27th, 2009 comenteaza Un comentariu

Acum 15 ani anunturile de recrutare ale companiilor mari apareau chiar si la rubrica mica publicitate si, da, erai rugat sa trimiti un CV in plic, prin posta,  sau cel mult pe fax. De ce? Emailurile nu se foloseau, iar o parte dintre CVuri soseau scrise de mana.

business worries with graphVarianta cea mai des utilizata era aceea a publicarii numarului de telefon in ziar, puteai suna sa aplici, treceai printr-o scurta selectie telefonica si erai programat la un interviu. Nu, nu se putea confirma interviul decat printr-un telefon seara acasa, sau ziua pe fixul de la birou, pentru ca mobilele nu existau inca.

Cand nu reuseai sa prinzi pe cineva la telefon, apelai la telegrame. Da, o telegrama care sosea prin posta, si in care erai anuntat sa dai un telefon la compania care te cauta.

Nu existau site-uri de joburi, iar companiile de recrutare active pe piata le numarai pe degetele de la o mana.

Reteaua de contacte se forma si se intretinea prin discutii unu la unu, evenimente rare dar la care prezenta era destul de numeroasa, si reputatia ti se putea totusi construi sau ruina prin ceea ce spunea lumea despre tine. Rata somajului scazuse de la aproape 11% in 1994, la aproape 9% in 1995, deci existau multi oameni care cautau activ joburi.

Oare cat de dificil este in 2009 sa iti cauti un job? Mai ales atunci cand ai putea apela la:

– pagina de web a companiei angajatoare;

telefonul mobil pentru a vorbi cu un prieten care iti poate da o recomandare;

emailul personal, pe langa cel de birou, de pe care poti trimite un mesaj catre un potential angajator;

retelele sociale care sa iti permita atat sa contactezi oameni, cat si sa participi la discutiile de pe forumuri, demonstrandu-ti astfel nivelul de competenta si intelegerea domeniului;

evenimente de business saptaminale, pe teme din ce in ce mai interesante si cu participare mult mai numeroasa;

experienta ta si a multor altora din jur in procese de cautare de job;

zeci de site-uri de joburi si companii de recrutare cu care poti colabora.

Cu siguranta pare greu, dar daca incerci sa iti imaginezi ce puteai face cu muulti ani in urma, probabil ca exista sansa sa iti schimbi putin perspectiva.

“If you change the way you look at things, the things you look at change. ” – Wayne Dyer

November 26th, 2009 comenteaza 2 comentarii

Volle Kraft voraus

Caut job, ceea ce inseamna ca am un job…acela de a cauta. Cred ca nu poate fi subliniat suficient de mult acest lucru, cautarea unui job este o ocupatie care iti poate solicita 5-6 ore pe zi, daca iti si doresti sa gasesti un job.

In partea I am trecut putin prin cativa pasi care sunt de bifat pe lista cautatorului profesionist de joburi. Apoi am continuat cu explicatii vizavi de ordinea acestora si pregatirea CV-ului. A venit momentul sa ne gandim si la modalitatea in care putem selecta oportunitatile care sunt de interes pentru noi si decide ce tip de job cautam.

Primul element care trebuie luat in calcul este cat de tare AM NEVOIE, sau IMI DORESC un job. In ultima perioada, necesitatea de a avea un job devine mai importanta decat dorinta, mai ales pentru cei pe care criza i-a prins intr-un moment destul de delicat din punctul de vedere al finantelor personale.

As privi un pic lucrurile din perspectiva experientelor catorva candidati, care au facut greseli, nu fatale, dar suficient de dureroase incat sa-si fi invatat lectia pentru viitor. Poate evaluand riscurile, re-evaluati ce inseamna acea NEVOIE de job, si daca urgenta/disperarea sunt chiar atat de mari, sau de fapt vedeti realitatea intr-o lumina mai neagra decat este cazul.

Accept si un salariu mai mic…

Este admirabil, insa mesajul transmis este unul de disperare. Daca chiar sunteti disperat, poate fi o solutie, insa este bine sa va ganditi ca este o solutie cu care sa puteti trai macar 1 an de zile din momentul schimbarii. Riscul de a primi eticheta de instabilitate este mare, mai ales daca dupa o incercare de 3-6 luni, nereusita, mai vine un alt job, cu acelasi grad de risc, alte 3-6 luni…..si lista poate continua.

O diferenta chiar de 5-10% poate inseamna mult, standardul de viata cu care v-ati obisnuit va fi afectat, ceea ce se va suprapune cu stresul inerent integrarii intr-o echipa noua, intr-un post nou si etapei initiale de efort concentrat pentru a va demonstra competenta si a va construi credibilitatea.

Poate fi si un job sub nivelul ierarhic al celui prezent…

Da, pe termen scurt poate fi in regula, dar va sugerez doar sa va ganditi cu atentie la tot ceea ce angreneaza acest lucru.  Ar putea presupune un salariu mai mic, vezi mai sus, un nivel de responsabilitate redus, ceea ce poate fi privit initial ca un avantaj, un nivel de decizie mai redus, ceea ce poate crea adevarate frustrari chiar pe termen mediu.

Nu conteaza tipul de organizatie…

Ba conteaza!! Chiar si in criza, sau cu atat mai mult in criza. Pentru ca a trece de la o organizatie romaneasca la una multinationala, sau viceversa, vine la pachet cu o abordare diferita a lucrurilor de zi cu zi. Nu inseamna ca nu vi s-ar potrivi, insa este util sa intelegeti cat mai bine care ar fi concret impactul asupra voastra. Cum? In primul rand apeland la reteaua de contacte, prieteni, fosti colegi, cu care puteti discuta deschis despre aceste diferente. Si incercati sa faceti un exercitiu de imaginatie, va vedeti acolo si dupa 1 an? Puteti rezista?

E adevarat ca de cele mai multe ori din greseli invatam cel mai mult. Asa ca, daca bifati la vreunul dintre punctele de mai sus, nu fiti disperati, inseamna ca era ceva de invatat din lectia asta. Important este sa nu  repetati greseala!

Criza va trece, insa cum reactionam in criza ramine in urma noastra. Ne va urmari mult timp dupa trecerea ei, ca un vis. Daca e un vis urat sau frumos depinde foarte mult si de noi, de deciziile pe care le luam si cu care traim toata viata dupa aceea.



November 24th, 2009 comenteaza 6 comentarii

How you Spend your Time? The Time CradleMi s-a intamplat frecvent sa primesc telefoane de la persoane care au fost anuntate ca vor intra in Assessment Center sau, ca sa folosesc cat mai mult limba materna, intr-un Centru de Evaluare si/sau Dezvoltare. Fie ca era vorba despre  Assessment ca parte a procesului de recrutare, fie ca acesta era o etapa necesara inaintea unei selectii pentru promovare, stresul legat de participarea intr-un asemenea proiect pare sa fie la fel de mare.

Raspunsul ramine acelasi, cea mai buna pregatire este….sa nu te pregatesti, ci doar sa reusesti sa fii cat mai natural in exercitiile prin care vei trece.  Pregatirea este inutila, scopul acestora este oricum acela de a genera o reactie cat mai fireasca, nu exista raspunsuri bune sau rele, exista insa reactii care pot fi interpretate.


Singurul lucru pe care il poti face este sa incerci sa intelegi mai bine ce se poate intampla acolo, fie citind un articol care sa te ajute sa intelegi etapele si utilitatea procesului, sau sa petreci o ora facand un curs online despre Assessment & Development Centers.

Cateva elemente de retinut:

– centrul de evaluare nu este un loc fizic, ci este un proces prin care se trece;

– exista mai multe tipuri de exercitii prin care se trece, studii de caz, role-play-uri, interviuri, inventare de personalitate,  prezentari individuale sau de grup, negocieri in grup;

– nu se masoara (sau nu ar trebui sa se masoare) cunostintele tehnice, ci se evalueaza abilitatile;

– reprezinta o evaluare la un anumit moment dat, un punct de vedere cat mai obiectiv, care poate conduce la luarea unei decizii numai impreuna cu celealte elemente luate in considerare in evaluare (concluziile interviurilor cu viitorul angajator sau performantele anterioare, in cazul promovarii).

– este o oportunitate excelenta de a ne cunoaste, si a intelege care sunt zonele a caror dezvoltare ne-ar putea ajuta in planurile noastre de cariera.

Ca si in cazul interviului, a ne pregati prea mult, inseamna a “vinde pielea ursului din padure”, sau supra-vanzare. Ce ne facem daca si cealalta parte face acelasi lucru?

November 22nd, 2009 comenteaza Fii primul care comenteaza

young woman with laptop

Am inceput cu ceva timp in urma sa scriu despre importanta folosirii retetelei LinkedIn in cautarea unui job.  In afara completarii profilului cu aceeasi atentie cu care completezi Resume-ul, am sugerat acolo si inscrierea in cateva grupuri.

Principalele avantaje ale inscrierii in grupuri sunt:

– poti vedea ofertele de joburi postate pe grupul respectiv;

– esti la curent cu temele discutate recent si poti afla despre existenta unor resurse care ti-ar putea fi utile;

– ai acces la o retea de contacte extinsa si preselectata (toti au un grad mare de interes pentru subiectul respectiv)

Iata o lista cu cateva dintre grupurile cele mai active in Romania… si nu numai.

Cred ca merita macar vizitate, daca nu chiar sa te inscrii in ele:

Romanian Managers, are peste 2500 de membrii, si, desi numarul de joburi postate pe Jobs Board este foarte mic, avantajul sau consta in obiectivul propus, respectiv crearea unei comunitati, intalniri de networking care se si intampla cu succes la intervale regulate de timp si impartasirea de idei, contacte, etc.

Talent Networking Romania, are peste 1000 de membrii, discutii interesante si un job board care include joburi recent deschise si in domenii variate.

Recrutam pentru Romania, are peste 1500 de membrii, un forum de discutii interesant, insa principalul avantaj este dat de un Jobs Board care include destul de multe anunturi de angajare.

The Recruitment Network, are peste 11.000 de membrii, este si fondat de destul de mult timp iar piata tinta este internationala, poate fi util atat forumul de discutie, dar mai ales lista lunga de joburi sau oportunitati de colaborare propuse. Pentru cei care iau in calcul gasirea unui job in afara tarii este o resursa utila.

Job Angels, are peste 12.000 de membrii, desi fondat abia la inceputul anului acesta, insa obiectivul sau este doar acela de a ajuta prin reteaua de contacte pe cineva sa isi gaseasca un job, si in felul acesta marind vizibilitatea celor care recomanda si crescand sansele ca cel ajutat sa intoarca ajutorul oferit.  Poate ca ar merita sa facem mai mult asta si din Romania, va puteti inscrie si pe blog mentionand daca sunteti Recruiter, Helping Others, Employer, sau Job Seeker.

Spin Strategy Tools for Intelligent Job Search, are peste 1500 de membrii, si o multime de discutii interesante despre cautarea unui job, atat pe forumul grupului cat si pe blog-ul lui Tim Tyrell-Smith. Desi majoritatea joburilor postate nu sunt in Romania, l-as folosi ca sursa de inspiratie pentru modalitati de cautare a jobului, idei folosite cu succes pentru promovarea proprie sau sugestii pentru interviu.

Sunt doar cateva sugestii, toate concentrate in jurul cautarii unui job. Alte grupuri la care merita sa va uitati sunt cele legate de zona dvs. de activitate profesionala, exista grupuri pentru profesionistii din diverse domenii, gasiti aici lista cu toate cele 710 grupuri din Romania. Nu va speriati…probabil in primele 10 pagini le veti gasi pe cele mai active si cu numarul cel mai mare de membrii!

Voi ce alte grupuri util de urmarit ati gasit?

November 19th, 2009 comenteaza Fii primul care comenteaza

5 motive sa ne amuzam…si tot 5 motive sa nu fim interesati de cel care a transmis mesajul! Aviz amatorilor.

Iata cateva situatii care sunt din pacate inca prea frecvente, unul dintre motivele pentru care spun des ca, trebuie sa iti si doresti cu adevarat sa obtii un job, ca sa il obtii, nu e suficient sa aplici o “metoda” cu precizie matematica!

frustrated young  woman.Am vazut, in ultimele 2-3 luni:

– mailuri adresate unei liste de 20 de companii, toti in CC…deci vizibili unii pentru ceilalti. Imi imaginez ca intentia a fost aceea de a crea o mica comunitate, a celor care sunt interesati de profilul tau :-). Multumim, cu unii ne cunoastem deja, iar faptul ca stiu ca esti la fel de “foarte interesat de aceasta oportunitate” in egala masura la toate cele 20 de companii poate imparti la fix 20 interesul meu pentru aplicatia ta. Multumim pentru timpul si interesul acordat, raspundem pe masura :-).

– mesajul emailului este “this document might be useful”, “to your attention”, “pentru un potential post”, etc. It might be, or it might not :-). Ce ar fi trebuit sa fac ca sa merit o explicatie menita sa ma ajute sa inteleg CUM? Poate faceam daca stiam…

– trimis catre o adresa dar adresat altei persoane, eventual chiar din cadrul unei companii concurente. Domnule Popescu, scuzati Ionescu, sau…pur si simplu …escu, va multumesc ca ma puneti la curent cu corespondenta dvs. privata cu compania noastra concurenta. Avand in vedere ca nu imi este adresata, voi sterge acest mesaj si voi considera ca nu l-am citit niciodata, sunt o persoana etica si respect confidentialitatea informatiilor care ajung din greseala la mine :-).

– aplicatie la un post care nu este publicat de compania careia te adresezi. Stimate domn/doamna, va multumim pentru atentie. Vom reveni cand vom crea acest post :-).

– documentul are parola de deschidere, dar uiti sa o mentionezi cand trimiti emailul. Multumim pentru testul de IQ, este o placere sa il reluam, din pacate insa timpul nu ne permite in acest moment. Reveniti la toamna…se poate si la anul :-).

Desi aparent banale, sunt greseli frecvente.  Una dintre conditiile necesare pentru a castiga la loto este sa cumperi bilet. Daca reusim sa tinem cont si de cele de mai sus, si sa evitam asemenea greseli, este ca si cum tocmai am fi platit biletul!

November 18th, 2009 comenteaza 2 comentarii

compass rose illustrationInca lucram la definirea tipului de job ideal, a tipului de companie si de sef cu care avem rezultatele cele mai bune. Efortul facut incercand sa ne raspundem la aceste intrebari, poate avea un rezultat uimitor, o calitate diferita a vietii… sau cel putin a celor 10 ore petrecute la munca, din totalul celor aproximativ 16 ore pe care le avem in fiecare zi!

Bine, bine, dar cum facem asta? Exista multe variante, insa un punct de pornire bun este chiar completarea unui chestionar care ne-ar putea ajuta cu o potentiala definitie, gen Jung Career Indicator, care ne da gratuit o descriere a tipologiei care ni se poate potrivi in urma raspunsurilor oferite, precum si cateva sugestii de tipuri de ocupatii in care ne-am simti mai bine. Este adevarat ca nu este adaptat la tipurile de joburi din Romania, dar cu siguranta exista multe elemente care ne pot pune pe ganduri suficient de mult incat sa gasim propriile raspunsuri si solutii.

Si daca totusi nu ni se pare ca avem raspunsul potrivit, inseamna ca suntem pe drumul cel bun,  putem continua. Insa de data aceasta as sugera sa trecem de la introspectie, la cererea opiniilor celorlalti. Este infricosator, stiu, trebuie sa ne asumam riscul primirii unor raspunsuri care nu ne plac, dar merita sa iesim din carapace.  Am putea folosi un instrument gratuit, cum este Talent Overview de la Checkster.

Si ce vom avea la final? Cateva puncte de vedere noi, cateva idei asupra carora merita sa mai zabovim putin pentru a lasa lucrurile sa se mai intample sau reveni asupra lor peste cateva saptamini incercand sa tragem o concluzie. Si abia apoi, putem da deoparte semnul “Under Construction” si porni la atac cu planul de actiune clar. Pentru ca e important sa stim ce ne propunem… nu de altceva, dar s-ar putea sa obtinem exact ce ne dorim!

“What you are is what you have been. What you’ll be is what you do now.” – Buddha

November 17th, 2009 comenteaza Un comentariu

Numele de “Curriculum Vitae”, prescutat CV, reprezinta de fapt in traducere descrierea intregii vieti. Daca am face asta, probabil in scurt timp meseria de recruiter s-ar transforma intr-una de cititor…si atat. Formatul extins, care sa acopere toate proiectele, fie ele si temporare, prin care am trecut, toate publicatiile, toate lucrarile la care am participat, toate hobby-urile, toate limbile straine vorbite,  este utilizat in special in zona academica sau stiintifica.

Formatul nou, “Resume” este de fapt cel utilizat in business. De ce? Pentru ca subliniaza de fapt pe scurt, care este zona in care suntem specializati, descrie rapid ce avantaje am putea aduce unui potential angajator si poate convinge rapid ca merita sau nu sa fim chemati la un interviu.

Pentru a avea impact, a atrage atentia fara a plictisi, Resume-ul ar trebui sa indeplineasca cateva conditii:

Business Card– sa contina informatie cat mai relevanta

– sa nu depaseasca 2-3 pagini

– sa fie scris in ordine invers cronologica (pornind de la prezent)

– sa explice care a fost impactul meu in joburile recente (detalierea joburilor de la inceputul carierei are sens doar daca ma gandesc sa ma intorc la vreunul dintre ele, altfel merita doar mentionat locul perioada si titlul jobului)

– sa detalieze realizarile cele mai relevante

– sa mentioneze specializarile, si pe scurt tipurile de traininguri la care am participat (evitati situatia in care lista de traininguri acopera jumatate de pagina)

– sa includa alte informatii legate de hobby-uri sau limbi straine cunoscute doar in masura in care acestea sunt foarte relevante pentru jobul la care aplic.

De ce? Pentru ca imi doresc sa il ajut pe cel care imi citeste aceasta carte de vizita sa inteleaga cat mai repede si mai bine nu atat cine sunt, ci mai degraba cum il pot ajuta!

November 15th, 2009 comenteaza Un comentariu

Am primit o sugestie sa scriu despre situatiile in care lucrurile se intampla exact asa cum ne asteptam…adica profetia auto-implinita. Ne temem ca eforturile noastre sunt in zadar, oamenii din jurul nostru incearca sa ne convinga ca lucrurile pot merge si bine, dar ce folos. Tot prost se termina. Si stiam asta.

De multe ori nici macar nu remarcam influenta modului nostru de gandire asupra rezultatului final. Este valabil si in cazul cautarii unui job. Pentru ca avem de fapt intotdeauna mai multe optiuni: sa incercam sa facem lucrurile sa se intample, sau sa demonstram ca noi avem dreptate.

Bun, si dupa ce demonstratia s-a incheiat? Suntem mai aproape de ceea ce ne-am propus oare? Sau o luam de la capat, fix din acelasi loc? A sta pe loc poate transmite ca nu ne dorim cu adevarat o schimbare, insa ne prinde bine atentia celor din jur atunci cand ne plangem.

question mark in the skyMi s-a intamplat de multe ori sa primesc telefoane cu intrebarea, “Si? Pentru mine n-ai mai gasit nimic?”. Avand in vedere ca depinzi de proiectele pentru care esti angajat de clienti, uneori raspunsul nu este pozitiv. Dar continui, cu o alta intrebare “Dar tu? Ce ai mai facut? Ai mai aplicat? Ai mai vorbit cu cineva?”.  Cel de-al doilea raspuns este dezarmant “Destul de putin, din pacate nu stau prea bine cu timpul, si vezi si tu ca nu apare nimic.” Eu vad, dar lentilele prin care ma uit sunt acelea ale unui om a inteles ca norocul ni-l facem si singuri. Prin modul in care suntem dispusi sa facem eforturi, sa ne adaptam, si sa cautam solutii in primul rand singuri, inainte de ne gandi cum le putem reprosa celor din jur ca nu vor sa ne ajute!

“Whether you think you can or you can’t, you’re right.” – Henry Ford

November 12th, 2009 comenteaza Fii primul care comenteaza

Refrenul “Nu e bine sa mananci bomboane pentru ca iti strici dintii” ne este cu siguranta foarte familiar din copilarie. De cate ori nu ne-am ascuns de parinti ca sa ne bucuram in liniste de cateva bomboane interzise? Pentru ca, nu-i asa, cu cat sunt mai interzise, cu atat sunt mai bune.

Si gandul asta nu a incetat sa ne urmareasca nici cand am ajuns sa avem noi puterea de decizie in privinta lucrurilor pe care le mancam sau pur si simplu care ne aduc placere imediata in viata.

Cu siguranta insa ca nu ne-am gandit pana acum ce poate sa spuna despre noi… si despre succesul nostru… o bomboana mancata… sau nu.

Si care ar putea fi legatura intre bomboana lui Posada si Morcovul lui Dan Pink?

Ca sa gasesti raspunsul urmareste explicatiile lui Posada.

Copyright © 2010 - 2019 Madalina Uceanu Design: Bogdan Gheorghe