Dupa ce mi-am dat seama anul trecut ca o data in viata e mult prea putin, am decis ca in fiecare an voi fi prezenta la un eveniment care sa ma inspire. Pentru anul acesta am oscilat intre a fi parte din echipa de voluntari a evenimentului la care am participat anul trecut si National Achiever’s Congress 2011. Am decis ca mai trebuie sa imi las ceva timp inainte de a ma incumeta sa merg din nou pe carbuni incinsi:-), asa ca a castigat cel din urma, unde imi acopeream partial si dorinta de a-l revedea pe Tony Robbins, dar…aveam parte si de o mare supriza neasteptat de placuta, ocazia de a-l vedea live pe Sir Richard Branson.
Evenimentul a avut loc pe parcursul a 3 zile in Londra, este la cea de-a 11-a editie si, cum eram obisnuita de anul trecut deja, a avut loc intr-o sala de expozitii imensa, menita sa acomodeze in jur de 6500 de oameni.
Intre prima zi in care ne-a energizat Tony si ultima in care l-am vazut pe Sir Richard Branson nu pot spune ca am trait ceva remarcabil. Daca va spun ca majoritatea speakerilor incepeau cu “Va asteptati sa va vindem ceva nu? Ei bine, nu veti fi dezamagiti.” cu siguranta intelegeti de ce zic asta.
Insa sentimentul de la finalul ultimei zile, dupa revederea cu cativa prieteni dragi in Londra, si inspiratia primita din interviul cu Sir Richard Branson la care am asistat, ma fac sa fiu si mai decisa sa nu ma opresc la de doua ori in viata:-).
Ca este un personaj stiam, am citit o parte din cartile traduse deja la noi. Ce nu ma asteptam totusi era sa fiu atat de impresionata de el, mai ales ca stiu suficiente situatii in care reputatia depaseste realitatea, doar ca a fost fix pe dos.
De ce? In primul rand pentru ca am descoperit un om care s-a emotionat cand a fost aplaudat minute in sir de peste 6500 de oameni stand in picioare. Apoi pentru ca mi s-a parut atat de natural si cu o filosofie de viata atat de plina de bun simt incat pare prea bine ca sa fie adevarat.
Cand prietena mea cu care eram la eveniment mi-a relatat si povestea reala a unei angajate de-a lui care a interactionat cu el dupa o greseala de-a ei, poveste care confirma exact principiile exprimate de el acolo, am fost convinsa definitiv.
Incerc sa va redau mai jos cateva din lucrurile care mi-au atras atentia si asupra carora cred ca ar merita sa ne aplecam putin cand ne permite timpul si incep sa ne preocupe subiecte legate de modul in care ne raportam la oameni si la business, al nostru sau al altora. Pe mine m-au inspirat, nu de altceva dar au venit de la un om care are in urma sa 46 de ani de antreprenoriat si care la 61 de ani impliniti chiar azi:-) viseaza sa poata ajunge in 3 ore din UK in Australia in cativa ani cu ajutorul Virgin Galactic.
Primele intrebari au fost legate de inceputurile sale in business, adica la varsta de 15 ani, lucrand pentru a-si crea revista si a demara o miscare impotriva Razboiului din Vietnam. “When you start a business very young you have the advantage of having nothing to loose and you also find out that you can actually start a business with no money. In the early years of the businesses the only thing that mattered was to SURVIVE.”
Acesta spunea ca a fost si motivul pentru care el este cel care a fost implicat in campaniile de lansare si promovare pentru toate businessurile sale, lipsa fondurilor pe care le-ar fi putut aloca la inceput acestei activitati. La asta s-a adaugat placerea de a face lucrurile astea si simtul umorului de care cu siguranta nu duce lipsa. “Make sure that what you produce brings something good in other’s people’s lives. Make sure you get other people to smile” (pe ecrane rula poza aceasta🙂
Bineinteles ca n-au lipsit intrebarile legate de valori, iar primul lucru mentionat a fost increderea lui in oameni si interesul de a descoperi care sunt talentele lor reale. Unul dintre principiile care mi-au atras atentia a fost legat de reactia la greselile oamenilor “Befriend them even more if you feel is their fault.”.
Nu putea fi ratat nici subiectul dislexiei, care l-a ajutat foarte mult sa invete cum sa delege, fiind multe lucruri pe care nu le putea face singur. De altfel, apropo de recunoasterea greselilor sau minusurilor personale, mi-a placut naturaletea cu care a povestit despre sedinta de bord a uneia dintre companiile lui in care a fost prezent chiar in ziua in care serba 50 de ani. Dupa ceva timp de discutii, la un moment dat unul dintre asociati l-a invitat afara sa discute, si l-a intrebat foarte direct “You do not know the difference between gross and net profit right, do you?” Si avea dreptate:-)
Asta pare sa confirme intr-o mare masura urmatoarea lui afirmatie: “Almost all of the ventures Virgin have done we were thinking about bringing something different to the world. “ De altfel la intrebarea legata cum munceste de fapt, raspunsul lui e relevant: “ I never worked in an office, I spend a lot of time experimenting things. Tonight I will be travelling with Virgin Atlantic to Australia, I look forward to talking to our people and the passengers to understand what can be done better/differently. “
Cel mai mare success al sau il considera Virgin Atlantic, mentionand ca intotdeauna s-a orientat dupa calitate, a pastrat afacerile in care puteau ajunge cei mai buni. Impresionanta a fost povestea 9/2011 cand toate companiile aeriene au avut de suferit, iar pentru ei a fost cea mai grea criza pentru tot grupul de companii. Au fost nevoiti sa restructureze multi oameni carora le-au promis ca ii vor reangaja cand lucrurile isi vor mai reveni. Iar la urmatoarea afirmatie cred ca puteti intelege de ce s-a aplaudat “All of them were hired in the next 12 months.”
Si nu putea lipsi un sfat legat de ce ne-ar putea invata experienta lui de a face fata multor situatii neasteptate: “It is important to turn adversity into success. Talent comes from experience; my intuition is getting much better as life goes on.”
Legat de relatia cu oamenii si nivelul de incredere exemplele date de el despre oameni promovati peste nivelul la care s-ar astepta mesajul lui a fost din nou unul inspirant: “Good leaders will promote well above what people would expect. Given that trust people usually excel. “
Dupa o asemenea poveste, normal ca te intrebi cat de usor iti este totusi sa vinzi un business: “If you treat people well and develop them from inside, then selling a company is like selling your child. However that was the only chance with Virgin Music, we needed funds for the other companies; moreover 70% of the amount was invested into non profit ventures. “ Cele la care se referea sunt The Elders si Virgin Unite.
Imi este greu sa renunt la ceva din ceea ce a spus mai jos asa ca va las pe final de articol lung (poate cel mai lung pe care l-am scris pina acum) cu cuvintele si mesajul lui. Eu mi-am luat portia de inspiratie, sper sa va fi putut transfera si voua putin din ea.
“I work from home and actually I would urge companies to think about how much more flexibility they can introduce in the way people work. There are lots of people who would like to job share, we probably would not have unemployment if people and companies would do that.”
“Business leaders are incredibly fortunate and enormous responsibility goes with that wealth. They have the responsibility to invest, to create jobs and help government and organizations tackle problems that affect big parts of the world.
One last piece of advice: Screw it, get on and do it🙂
PS: Pentru ca nu sunt convinsa ca traducerea din engleza ar fi fost cea mai potrivita am preferat sa va redau exact ce a spus Sir, caruia i-am putea spune azi si La Multi Ani, la fel de inspiranti ca si cei de pina acum. Desi sunt sigura ca vor fi asa…