Despre sensul vietii

July 18th, 2012

Cu ceva timp in urma il descopeream pe Victor Frankl si cartea lui, care urma sa-mi devina de capatai: “In cautarea sensului vietii”. Se aduna deja cativa ani buni de cand citesc despre motivele care ne fac fericiti, despre ce rol are tipul de munca pe care o facem in ecuatia asta a echilibrului personal al fiecaruia dintre noi.

Unul dintre motivele pentru care am ajuns la Frankl a fost faptul ca am gasit mentionata foarte des cartea lui. Al doilea este felul in care ma impresioneaza toate povestile despre Holocaust si ma ajuta sa imi regasesc instant bucuria de a trai si sa multumesc cerului pentru tot ce am, inclusiv faptul ca nu m-am nascut in acele vremuri.

Intre cartile care mi-au fost recomandate cu caldura in aceasta perioada s-a regasit si “Inghite Platon, nu Prozac”. Cartea face referire la ideile filosofilor, din care sunt extrase o mare parte dintre ideile expuse in prezent de vorbitorii motivationali. O descriere amanuntita a cartii puteti gasi aici.  Mi-am amintit de ea azi cand am citit articolul de pe blogul School of Life care se intituleaza foarte sugestiv: “Cum mi-a salvat filosofia antica viata”.
In saptaminile ce au trecut, am simtit nevoia sa imi hranesc mintea cu asemenea idei. In prezenta superficialului in care ne complacem in mare parte din timp, aveam nevoie de o gura de aer tare si curat.  Am des senzatia ca folosim cu prea mare usurinta cuvinte al caror sens nu il intelegem suficient de bine si incerc sa lupt cu propria mea tendinta de a cadea in acelasi pacat.

Am reluat lectura unei carti scrise de Andrei Plesu “Despre frumusetea uitata a vietii”. Pentru ca m-au atins si pus pe ganduri bune, m-am gandit sa impart cu voi acele paragrafe in care m-am regasit, poate au un efect similar:-)

“Viata tinde sa aiba sens de indata ce iti pui problema sensului ei. Sau: a reflecta asupra sensului vietii poate fi, in sine, un sens de viata.”

“Nu exista sens de viata colectiv. Nimeni nu se poate pronunta pertinent asupra sensului vietii altuia. Cautarea si implinirea unui sens de viata e o intreprindere strict personala.”

“Confuzia curenta care afecteaza dezbaterea despre sensul vietii este confuzia dintre “sens” si “program”. Majoritatea oamenilor inclina sa creada ca un onorabil program de viata (intemeierea unei familii, realizarea profesionala, datoria fata de comunitate, etc.) are substanta necesara pentru a se constitui in sens de viata. In realitate, e vorba de simple “obiective”, rezonabile, a caror implinire lasa nerezolvata problema sensului, daca nu cumva o amplifica in mod dramatic. Intrebarea cu privire la sensul vietii apare, in toata spectrala ei nuditate, de indata ce (si tocmai pentru ca) ti-ai indeplinit toate obiectivele.

“Intrebarea cu privire la sensul vietii nu are decat de castigat de pe urma intarzierii raspunsului. E preferabil sa traiesti indelung, sub febrilitatea intrebarii, decat sub geometria plata a unui raspuns pripit. Cand raspunsul apare prompt in imediata vecinatate a intrebarii, intelepciunea se retrage, ironic, indaratul unei ideologii.”

Tags: , , ,



Comentarii

  1. carcu catalin says:

    Multumesc mult pentru mesaj! Locul in care am ajuns acum pe drumul vietii face ca intreg continutul post-ului tau sa fie receptat la maxim.

    Multumesc mult si pentru recomandare; in oceanul de carti care ne inunda, suspendat intre dorinta de a citi ceva si riscul unei dezamagiri, un prieten care ne recomanda o carte este de nepretuit. Mai ales cand poti avea incredere in gustul prietenului respectiv.

    O zi buna,

    Catalin

    • madalina says:

      @Catalin Ma bucur mult ca a venit la momentul potrivit, atat postul cat si recomandarea cartilor. Cea a lui Victor Frankl de fapt cred ca devine vizibla abia in momentul in care subiectul incepe sa capete importanta. Sunt convinsa ca nu vei regreta lectura ei, m-as bucura sa imi spui ce idei au rezonat cu tine:-)

Comenteaza

Copyright © 2010 - 2018 Madalina Uceanu Design: Bogdan Gheorghe