Tag: angajator

April 1st, 2010 comenteaza Fii primul care comenteaza

Gasiti mai jos un scurt interviu cu Dr. Michael Watkins, unul dintre expertii mondiali in tranzitii profesionale. Este autorul cartii “The First 90 Days: Critical Success Strategies for New Leaders at all Levels” care este considerata una dintre cele mai bune carti despre primele zile intr-un nou job. Sper sa va placa si sa va dea idei utile!


December 4th, 2009 comenteaza Fii primul care comenteaza

“Those who cannot remember the past are destined to repeat it.” – George Santayana

future aheadImi parasesc compania sau seful? Se spune ca, in general, atunci cand faci o schimbare de job, iti parasesti seful si nu compania. Datorita dificultatilor sau erodarii relatiei dintre tine si sef, teoretic, decizi schimbarea. Cu siguranta exista si aceasta situatie, chiar destul de frecvent incat sa fie considerata o tendinta. Totusi, exista situatii in care iti parasesti compania. De ce? Pentru ca iti dai seama ca nu ai posibilitatea de a creste in cariera, indirect probabil iti parasesti si seful, al carui job nu il doresti pentru ca de fapt iti place de el si ti se pare potrivit pentru ceea ce face. Dar tu? Totusi trebuie sa evoluezi.

Dar de ce e important sa ma intreb asta oare? Pentru ca raspunsul la aceasta intrebare ma poate ajuta sa inteleg ce caut, in asa fel incat sa pot evita aceleasi greseli. Sau macar sa incerc…

November 24th, 2009 comenteaza 6 comentarii

How you Spend your Time? The Time CradleMi s-a intamplat frecvent sa primesc telefoane de la persoane care au fost anuntate ca vor intra in Assessment Center sau, ca sa folosesc cat mai mult limba materna, intr-un Centru de Evaluare si/sau Dezvoltare. Fie ca era vorba despre  Assessment ca parte a procesului de recrutare, fie ca acesta era o etapa necesara inaintea unei selectii pentru promovare, stresul legat de participarea intr-un asemenea proiect pare sa fie la fel de mare.

Raspunsul ramine acelasi, cea mai buna pregatire este….sa nu te pregatesti, ci doar sa reusesti sa fii cat mai natural in exercitiile prin care vei trece.  Pregatirea este inutila, scopul acestora este oricum acela de a genera o reactie cat mai fireasca, nu exista raspunsuri bune sau rele, exista insa reactii care pot fi interpretate.


Singurul lucru pe care il poti face este sa incerci sa intelegi mai bine ce se poate intampla acolo, fie citind un articol care sa te ajute sa intelegi etapele si utilitatea procesului, sau sa petreci o ora facand un curs online despre Assessment & Development Centers.

Cateva elemente de retinut:

– centrul de evaluare nu este un loc fizic, ci este un proces prin care se trece;

– exista mai multe tipuri de exercitii prin care se trece, studii de caz, role-play-uri, interviuri, inventare de personalitate,  prezentari individuale sau de grup, negocieri in grup;

– nu se masoara (sau nu ar trebui sa se masoare) cunostintele tehnice, ci se evalueaza abilitatile;

– reprezinta o evaluare la un anumit moment dat, un punct de vedere cat mai obiectiv, care poate conduce la luarea unei decizii numai impreuna cu celealte elemente luate in considerare in evaluare (concluziile interviurilor cu viitorul angajator sau performantele anterioare, in cazul promovarii).

– este o oportunitate excelenta de a ne cunoaste, si a intelege care sunt zonele a caror dezvoltare ne-ar putea ajuta in planurile noastre de cariera.

Ca si in cazul interviului, a ne pregati prea mult, inseamna a “vinde pielea ursului din padure”, sau supra-vanzare. Ce ne facem daca si cealalta parte face acelasi lucru?

November 3rd, 2009 comenteaza Fii primul care comenteaza

Am primit zilele acestea cateva intrebari legate de ordinea in care ar trebui facuti acesti pasi, precum si detalii despre cum ar putea fi abordat fiecare pas in parte.

Este bine ca activarea retelei de contacte sa nu astepte refacerea CVului, avand in vedere ca nu presupune intr-o prima etapa transmiterea acestuia, ci mai degraba activarea contactului si stabilirea unor intalniri cu persoanele care ne cunosc, dar cu care am pierdut legatura in ultima perioada.

Daca decidem sa folosim LinkedIn, asa cum sugeram in postul anterior, profilul pe care il cream acolo poate fi insa o descriere profesionala care tine locul unui CV. Iar in acest context este util sa acordam suficienta atentie structurii acestuia.

Dar sa revenim la CV, pentru ca pina la urma in procesul de cautare a unui job acesta este cartea noastra de vizita. Sunt de multe ori surprinsa sa vad cat de putin timp acordam elaborarii structurii si continutului acestuia, de parca faptul ca sunt alte cateva sute de carti de vizita care arata identic cu a noastra, ar fi la ordinea zilei si chiar apreciat.

Sigur nu dispunem de retete universal valabile, insa exista cateva elemente , care pot asigura, daca sunt bine elaborate, o diferentiere. De exemplu:

what is the answer– definirea intr-un paragraf, in termeni cat mai clari si mai usor de inteles, a principalei mele responsabilitati in acel job si a impactului pe care il are activitatea mea (zone de actiune, oameni in subordine, dimensiuni echipa, etc.)

– sublinierea realizarilor proprii in job-ul respectiv, acele obiective atinse care practic asigura o intelegere mai buna a gradului meu de performanta in job-ul mentionat (nu ce se face in general ca Sales Manager, ci ce am realizat EU ca Sales Manager)

– definirea realizarilor in termeni cat mai concreti (SMART) intr-o maniera care sa dea dimensiunea acestora, fara a folosi termeni specifici doar companiei (ex: rezultate obtinute, durata de implementare a unor procese, in cazul in care aceasta este relevanta pentru respectiva realizare, recunoasteri publice, etc.)

evitarea informatiilor confidentiale, putem inlocui cifrele cu procente de crestere venituri sau scadere costuri. In acest fel orice nou angajator s-ar putea gandi ca acelasi lucru il vom face si cu informatiile confidentiale legate de activitatea sa, daca am ajunge sa lucram in compania respectiva;

Si inca ceva…, exista modele si modele de CVuri, putem alege orice, insa in momentul in care il avem pe al nostru in fata ochilor ar trebui sa ne gandim la cateva aspecte cheie:

– cat de greu este de urmarit/citit/evaluat,

– cat de multe modele similare exista in piata (vezi  folosirea in exces a modelelor propuse de site-urile de joburi)

– cat de usor intelege cel care citeste rapid un asemenea CV care este specializarea mea si tipul de job in care m-as potrivi cel mai bine

– daca este un roman in curs de publicare sau are doar potential sa devina:-)

E greu de estimat cat de mult dureaza etapa elaborarii CVului.  Depinde de fiecare in parte, insa e garantat o investitie de timp care va aduce beneficii. Reversul medaliei e simplu: lipsa unei asemenea investitii poate crea multe deservicii.

Si asa avem plina si ziua de marti si poate chiar cea de miercuri…continuam cu ziua de joi, cand vom intra in mai multe detalii legate de utilizarea LinkedIn si criteriile de selectie a jobului ideal.  Daca aveti alte sugestii sau intrebari, le astept!

October 20th, 2009 comenteaza 3 comentarii

O stim cu totii. Mare lucru nu reusesti sa faci in viata daca nu ai si putin noroc. Din pacate, in multe situatii, facem din noroc o scuza si nu un mijloc.

Sunt ghinionist, nu ma place seful. heeeeeeeelp! (serie)

Ce sa fac, n-am noroc. Toti au primit o marire de salariu, doar eu nu.

Daca aveam putin noroc, gaseam un job mai potrivit.

Asa ne eschivam, ne scuzam, ne mangaiem singuri pe cap si incercam sa ne facem viata mai usoara. Dar cu o viata usoara nu (mai) crestem niciodata. Odata cu trecerea timpului, cu marirea si micsorarea teancului de hartii de pe biroul nostru, este foarte probabil ca vom imbatrani… dar de crescut, nici vorba!

Crestem cand ne ridicam singuri, cu o mana, precum Baronul Munchhausen, si ne asezam in asa fel incat norocul sa nu ne mai ocoleasca. Luam azi decizia de a vorbi cu seful despre ceea ce ne framanta, cautam sa intelegem ce fac altii mai bine sau pur si simplu diferit de merita mai mult, ne asumam in totalitate decizia asupra jobului urmator. Daca nu noi, atunci cine?

Lumea nu e neaparat egoista, pe doar prea grabita sa isi vada de treburile, de prioritatile sale, sa isi caute norocul.

October 6th, 2009 comenteaza Fii primul care comenteaza

Oricum e mai bine decat sa stau pe loc, ai putea spune.success themed street sign

Insa diferentele sunt mari. Motivatia de a face o schimbare a jobului poate fi oricare dintre cele doua: vreau sa plec cat mai repede din locul in care ma aflu, versus, vreau sa plec cat mai repede catre noul loc de munca.  Ceea ce face diferenta majora intre cele doua optiuni ramine insa gradul de risc, in prima varianta acesta este crescut semnificativ. Exceptie poate face insa situatia in care inteleg ca vreau sa plec cat mai repede si constientizez riscul la care ma expun. Cu alte cuvinte pot sa imi controlez bine reactiile emotionale si pot lua o decizie rationala.

De cele mai multe ori atunci cand decizi sa pleci cat mai repede din locul in care te afli, te concentrezi pe eliminarea situatiei care te streseaza. Riscul major este sa pierzi din vedere faptul ca nu ti-ai facut un plan vizavi de ceea ce cauti cu adevarat, eventual ti-ai facut doar un plan legat de ceea ce vrei sa eviti. Riscul? Cazi din lac in put! Iei prima oferta care pare acceptabila, ignori eventualele semnale de avertizare pe care le-ai fi putut vedea….daca nu erai prea concentrat sa rupi cat mai repede legatura cu locul de munca actual.  Dupa primele 1-2-3-6 luni, depinde cat tine euforia schimbarii, s-ar putea sa ai o surpriza….e usor mai bine, dar inca nu esti pe traiectoria de cariera pe care ti-ai fi dorit-o pentru tine. Si….reluam reteta anterioara.

Daca ai un dram de noroc ai putea fi ferit de toate astea. 

October 3rd, 2009 comenteaza Un comentariu

busy manE doar un job. Da, te poti uita la el si asa. Pierderile insa sunt mai mult ale tale decat ale companiei pentru care lucrezi. De ce? Pentru ca ei isi pot permite sa aiba mai multi angajati care sa considere munca doar un loc in care vin desi nu le face placere ceea ce fac. Pentru ei asta inseamna o productivitate mai scazuta, in loc de unul au nevoie de mai multi care sa produca aceleasi rezultate. S-ar putea sa nu ii coste chiar asa de mult.

Pentru tine insa, inseamna aproximativ 100.000 de ore din viata ta…Cam multe ca sa iti permiti sa le petreci intr-o stare de nemultumire. Suficient de multe incat sa iti afecteze chiar gradul de multumire fata de ceea ce se intimpla in general in viata ta. Te-ai gandit cat de multa energie iti consumi incercand sa faci fata frustrarilor legate de job? Cat de mult din aceasta energie o pierzi intr-o directie distructiva, in loc sa o folosesti facand ceea ce iti place, avand satisfactia rezultatelor tale, si..culmea, avand chiar recunoasterea valorii tale.  Pentru ca principala diferenta intre cei care au succes si cei care nu au succes, este ca pentru primii pare mai usor.

Poate pentru ca sunt intr-un job care le face placere, care nu pare doar un job?

August 30th, 2009 comenteaza Fii primul care comenteaza

Criza nu este momentul potrivit pentru a face schimbari in cariera! Poate asa este. Insa sigur este unul dintre cele mai bune momente sa iti pui intrebarile potrivite. Daca nu atunci cand totul in jurul tau se schimba,  cand? Daca nu atunci cand doare si esti dispus sa intri in profunzime, cand? Poate nu este momentul sa faci o schimbare daca simti ca ai risca prea mult, dar macar foloseste timpul asta pentru o introspectie reala.business man shrug

Ce anume iti place la ceea ce faci?

Ce te deranjeaza si iti da senzatia ca ai pierdut energie?

Ce tip de interactiuni iti fac placere?

Ce tip de cultura organizationala iti place?

Ce iti displace la organizatia din care faci parte sau modul in care se interactioneaza in organizatie?

Ce talente ai? Ce ti-a spus lumea ca stii sa faci foarte bine?

Ce hobbiuri ai? Ce activitati faci in care pierzi notiunea timpului?

Asta ar fi un inceput…care nu e chiar simplu daca raspunzi cu sinceritate si incerci sa iesi putin din sabloane.  Nu conteaza cum ar suna raspunsurile tale in ochii celorlati, e mai important sa fi tu sigur de adevarul lor.

August 16th, 2009 comenteaza Fii primul care comenteaza

Nimic mai gresit!! Da, e dificil sa accepti ca tocmai de tine n-a mai fost nevoie acolo. Acolo unde tu ti-ai pus la bataie toata energia si te-ai implicat ca si cum la intrare se construia de zor soclul statuii tale viitoare.  Dar te-ai gandit ca nu are nici o legatura cu tine personal? Sau te-ai gandit ca singura legatura posibila este faptul ca soarta iti da un “branci” ca sa te forteze sa te gandesti la ceea ce iti doresti cu adevarat?business worries with graph

Nu e usor, sa nu ne ascundem dupa naivitati.  Dar “ce nu te doboara, te intareste”.  Daca totusi ai reusi sa treci mai usor peste eveniment in sine, peste legatura ta emotionala cu decizia care te-a afectat asa de tare,  poate indraznesti sa ramai putin fata in fata cu tine. Mai ales ca n-ai mai facut lucrul asta de mult timp, cam de atunci de cand “pilotul automat” a pus stapanire pe viata ta.

Poti si sa eviti asta, ramine alternativa panicii. Unde poate ea duce? E simplu, la decizii gresite, luate de frica de a nu ramine in afara sistemului.  Este o cale rapida catre un angajator poate mai rau decat cel anterior, sau la o activitate care iti face mai putina placere, sau la mai putin bani…dar, esti inapoi in randul lumii!

Sau..ai putea folosi acest timp ca sa iti faci un plan realist de actiune:

– un calcul financiar, ce rezerve ai, pe cati bani te poti baza in perioada urmatoare

– cat poti reduce cheltuielile si la ce lucruri poti renunta in perioada urmatoare

– ce alte surse de venit ai ca alternativa la salariul lunar

– cate luni poti rezista, si ce inseamna pentru tine “worse case scenario”…daca totul merge prost, ce inseamna fundul sacului pentru tine

– ce intalniri, locuri, activitati iai aminat de mult timp

din lipsa timpului, desi ti-ai dorit sa le poti face

– si eu ce imi doresc de fapt!!

“M-au pus pe liber”…daca toti esti un om liber, comporta-te ca atare, sigur iti mai amintesti ce inseamna asta!

  • Pagina 3 din 3
  • <
  • 1
  • 2
  • 3
Copyright © 2010 - 2019 Madalina Uceanu Design: Bogdan Gheorghe