Tag: responsabilitate

Poate suna putin dur titlul de azi, dar asta e primul gand care imi vine in minte in momentul in care am intalniri cu oameni care nu s-au mai confruntat de mult timp cu piata joburilor. Unul dintre dezavantajele de a sta mult intr-o singura companie  poate fi faptul ca nu vezi ce e afara, iar perceptia ta este schimbata, in mare masura, de mesajele care ajung filtrat la tine. In spatele acestora sta pericolul cel mai mare, respectiv acela de a trai cu impresia ca timpul a stat in loc, ca lucrurile sunt asa cum se vad doar de la tine, iar “afara” este tot 2007-2008 si proiectele de recrutare sunt la tot pasul.

Citeste continuarea

Cum pot sa imi sustin o prietena care a ramas fara job?

Banuiesc ca sunt niste etape prin care fiecare dintre noi trecem, dar care sunt acestea? Probabil ca e nevoie de un timp sa realizezi ce s-a intamplat, unde esti si incotro sa o apuci. Ce ar trebui sa o sfatuiesc sa faca, pentru ca deocamdata e intr-o perioada in care este stresata si disperata, trimite CV-uri si nu o cheama nimeni la interviu? va multumesc.

Citeste continuarea

Gasiti mai jos un scurt interviu cu Dr. Michael Watkins, unul dintre expertii mondiali in tranzitii profesionale. Este autorul cartii “The First 90 Days: Critical Success Strategies for New Leaders at all Levels” care este considerata una dintre cele mai bune carti despre primele zile intr-un nou job. Sper sa va placa si sa va dea idei utile!

Intr-unul dintre articolele citite de curand, “I love my work”, se discuta despre impactul muncii asupra starii noastre de multumire generala.  Daca ne uitam la acelasi subiect din perspectiva opusa, am putea deduce ca lipsa muncii, lipsa presiunii puse de rezultatele asteptate de la tine,  poate aduce tensiune. Si de cele mai multe ori ea se manifesta prin stress, cel putin la fel de mare ca cel pe care il aveam cand eram la munca, prin indoiala de sine, prin senzatia de lipsa a scopului in viata, si lista poate continua.

Continuarea nu duce in alta parte decat catre si mai multa tensiune, catre o crestere falsa a presiunii pe care o pui singur pe gasirea unei solutii rapide. De cele mai multe ori, spirala aceasta de ganduri duce catre decizii proaste. Catre gasirea unui loc de munca doar pentru a scapa de aceasta presiune, care pare sa fie mai mare decat cea pusa de orice sef sau responsabilitati impuse de locul de munca.  Si de aici deciziile gresite, nu imi caut un loc de munca in care sa imi faca placere ce fac, iau insa prima varianta care pare sa ma scoata din aceasta tensiune.  Si la final, dupa ce tensiunea va fi trecut, dupa ce m-am acomodat in noul loc de munca si incep sa ma trezesc, imi dau seama ca ar trebui sa reincep cautarea, pentru ca nu sunt in locul potrivit.

Exista insa solutii pentru asta, nu toate functioneaza permanent, nu toate functioneaza pentru oricine, important este insa sa ne gandim cum putem elimina singuri tensiunea asta pentru a evita greselile.  Devenind constienti de riscurile pe care ni le asumam, sigur vom gasi solutii sa le evitam, sau macar sa reducem sansele de a gresi.  Macar sa ne propunem asta!

Criza nu este momentul potrivit pentru a face schimbari in cariera! Poate asa este. Insa sigur este unul dintre cele mai bune momente sa iti pui intrebarile potrivite. Daca nu atunci cand totul in jurul tau se schimba,  cand? Daca nu atunci cand doare si esti dispus sa intri in profunzime, cand? Poate nu este momentul sa faci o schimbare daca simti ca ai risca prea mult, dar macar foloseste timpul asta pentru o introspectie reala.

Ce anume iti place la ceea ce faci?

Ce te deranjeaza si iti da senzatia ca ai pierdut energie?

Ce tip de interactiuni iti fac placere?

Ce tip de cultura organizationala iti place?

Ce iti displace la organizatia din care faci parte sau modul in care se interactioneaza in organizatie?

Ce talente ai? Ce ti-a spus lumea ca stii sa faci foarte bine?

Ce hobbiuri ai? Ce activitati faci in care pierzi notiunea timpului?

Asta ar fi un inceput…care nu e chiar simplu daca raspunzi cu sinceritate si incerci sa iesi putin din sabloane.  Nu conteaza cum ar suna raspunsurile tale in ochii celorlati, e mai important sa fi tu sigur de adevarul lor.

Haideti sa ne gandim la cariera….sau sa ne planificam cariera. De ce? Merita?

Oare merita sa ne gandim la ceea ce vom fi cand “vom fi mari”? Sau ne-am gandit cum aratam noi ca oameni in varful carierei? Si daca ne-am trezit intr-o zi adulti si ne-am dat seama ca nu suntem nici in compania, nici in functia potrivita, acum ce urmeaza?

Pentru Romania termenul de planificare a carierei a fost considerat mult timp o utopie, oricum numarul de posturi a fost o lunga perioada foarte mic prin comparatie cu numarul candidatilor disponibili, sau…. oricum posturile cele mai interesante sunt ocupate prin cunostinte si relatii, ce sens are. Si mai am exemple de cinismul propriu noua, cu care ne-am obisnuit prea mult sa ne gasim scuze pentru a nu ne gandi la ceea ce putem face NOI.

Probabil ca pietele evoluate nu stiu prea multe, ii mai putem invata noi cate ceva despre cum se fac lucrurile:-). Cred ca totusi am putea sa invatam noi multe de la ei. Si de la cei din jurul nostru pentru care lucrurile par sa fi iesit mai bine decat pentru noi.  Acei oameni pentru care, cel putin aparent,  lucrurile ies mai usor decat pentru ceilalti. Spun aparent, pentru ca in spatele lucrurilor care par ca vin de la sine exista de multe ori un efort constant si o gandire pe termen lung care determina actiuni coerente si aliniate unui anumit obiectiv. Pentru ca si Samuel Goldwyn avea drepate cand spunea “cu cat muncesc mai mult cu atat am mai mult noroc”.

De ce acest blog? Pentru ca exista oameni care s-au construit pe sine prin munca, care au crezut ca depinde de ei,  care au facut lucrurile gandindu-se inainte care este impactul acestora pe termen lung, care cred ca poti sa iti influentezi propriul destin profesional prin ce si cum faci.  Tutoror celor care nu se considera doar victimele imprejurarilor le spun bun venit!!