Un exercitiu de gandire socratica

February 5th, 2010

In cartea sa “The Consolations of Philosophy”, Alain de Botton face un demers ingenios si cu o aplicabilitate imediata in tot ceea ce inseamna alegeri si pozitionari in viata… si, de ce nu, in cariera. Incearca sa ne invete cum ne putem consola/ obisnui cu anumite stari de fapt mai putin placute cu ajutorul… filosofiei.


Primul capitol este dedicat impacarii cu lipsa de popularitate. Si exemplul pe care il da ca sa ilustreze acest efort este cel al lui Socrate.

business man silhouette“Every society has notions of what one should believe and how one should behave in order to avoid suspicion and unpopularity. Some of these social conventions are given explicit formulation in a legal code, others are more intuitively held in a vast body of ethical and practical judgements described as “common sense”, which dictates what we should wear, which financial values we should adopt, whom we should esteem, which etiquette we should follow and what domestic life we should lead.”

Desi poate parea inutil si pe alocuri chiar aberant sa pui la indoiala “bunul simt”, Socrate a facut exact asta: a pus la indoiala preceptele categorisite drept bun simt filtrandu-le prin metoda gandirii logice si mai presus de orice corecte.

Care sunt cateva din notiunile de “bun simt” cu care ne multumim sa traim fara sa le punem la indoiala… pentru ca daca atata lume crede in ele si actioneaza in virtutea lor e putin probabil sa nu fie adevarate?

–          trebuie sa te duci la serviciu in fiecare zi, de la 9 la 18.00 (cel putin)… toata lumea face asta, daca nu muncesti inseamna ca nu e mare lucru de capul tau;

–          trebuie sa te obisnuiesti cu ideea ca numai cei cu pile reusesc in viata, ai atatea exemple in jurul tau incat ar fi o nebunie sa iti imaginezi altceva;


–          trebuie sa ai un salariu cat mai mare, chiar daca nu ai timp sa il cheltuiesti, pentru ca asta spune ceva despre cat de destept esti’

–          trebuie sa ai o carte de vizita pe care sa apara cuvinte “vorbitoare” despre cat de sus ai ajuns pe scara organizationala, doar asa te va respecta lumea;

–          nu conteaza ca in orele pe care le petreci la birou nu ai nimic interesant sau important de facut, trebuie sa te prefaci ca muncesti pentru ca doar asa iti poti primi fluturasul de salariu la sfarsitul lunii;

–          trebuie sa iti urmezi cu orice pret obiectivul de a ajunge cat mai sus, indiferent de compromisurile pe care e necesar sa le faci pe parcurs etc.


Si totusi:


“True respectability stems not from the will of the majority but from proper reasoning.” Este una din concluziile lui De

Botton povestind despre tendinta lui Socrate de a pune la indoiala toate aceste idei, altminteri de “bun simt”. Facand acest lucru el isi asuma fara sa clipeasca faptul ca unul cate unul cei din jurul sau vor inceta sa il mai “iubeasca”, a se citi: accepte, laude, flateze etc. Motivul este simplu. Prea multe intrebari care ne clatina fundamentele comode pot sa enerveze si sa cauzeze reactia fireasca de respingere.

Pe Socrate, insa, filosofia il ajuta sa se impace cu lipsa de popularitate pe care aceasta atitudine i-o aduce.

Sa incercam sa ne asumam pentru cateva momente aceasta postura socratica. Fiecare afirmatie din lista de mai sus (sau altele in virtutea carora simtiti ca functionati) ar trebui trecuta prin urmatoarea “sita” pentru a fi sau nu validata:

1. Sa ne imaginam pentru o clipa ca in pofida convingerii cu care aceasta afirmatie este rostita, ea este falsa. Cautati situatii si contexte in care aceasta afirmatie nu are cum sa fie adevarata. (Atentie! E nevoie de doze mari de sinceritate pentru a face acest exercitiu)

Poti sa nu muncesti, sa nu te duci la un birou in fiecare zi si totusi sa ai valoare?

Poti sa nu ai pile si totusi sa reusesti?

Poti sa dovedesti ca esti destept chiar daca nu ai un salariu foarte mare?

Poti sa ai o carte de vizita fara nicio titulatura si totusi sa impui respect?

2. Daca ati gasit o astfel de exceptie, atunci afirmatia/ definitia trebuie sa fie falsa sau macar inexacta.

Mersul la birou si petrecutul unui numar de ore acolo nu aduce dupa sine valoare. Poti sa refuzi sa urmezi aceste conventii si sa iti dovedesti valoarea in alte feluri?

3. Afirmatia initiala trebuie nuantata pentru a lua in calcul exceptia.

Poti sa impui respect printr-o carte de vizita cu titulaturi “vorbitoare” doar daca si faptele tale, realizarile concrete sustin aceasta imagine de profesionalism.

4. Daca si de la aceasta afirmatie poti gasi exceptii, atunci tot procesul de gandire socratica trebuie luat de la capat. Adevarul e de gasit doar intr-o afirmatie imposibil de contracarat.

Ganditi-va la cat de multe din ideile pe care le avem despre traseu profesional, cariera, imagine etc sunt “de bun simt” si cat de multe… sau putine… sunt idei la care am ajuns prin analiza logica si sinceritate. Treceti-le prin “sita socratica” si vedeti ce (mai) ramane din ele… puneti-le celor din jur intrebarile acestea si vedeti cat de multi se vor retrage, vor evita raspunsul sau va vor oferi explicatii de genul “asa se face de cand lumea”. Dar…

The validity of an idea or action is determined not by whether it is widely believed or widely reviled but by whether it obeys the rules of logic. (Alain de Botton – The Consolations of Philosophy)


* Acest post este creat de Andreea Calin, si face parte din seria de posturi in care o am ca invitata.

Tags: , , , , , , , , ,



Comentarii

  1. Claudiu C says:

    Ne complicam viata de multe ori in mod inutil, “mai mult” neinsemnand si neapart mai bun, mai onorabil mai fericit. Lucurile simple sunt de regula cele mai bogate in continut.

    Imi amintesc de un CEO, al unei mari companii germane. Il invitasem la munte la o cabana. Nimic fancy, nimic opulent, comfort decent si peisaj salbatic in jur. Mi-a marturisit acest domn, ca se simte foarte bine si ca de fiecare data cand vine in Romania obijnuieste sa “colinde” prin natura inca salbatica de la noi. Am ramas pentru o clipa foarte mirat si nu l-am inteles. Eu tocmai revenisem din Germania de unde eram foarte impresionat de cata verdeata au in jur si cat de frumos era totul impachetat. “Vezi tu”, imi raspunde acesta “totul la noi e organizat, pentru orisice avem reguli, chiar si in padurile noastre cararile sunt clar delimitate si marcate. Dar ceea ce nu mai avem noi, este salbaticia, natura in starea ei fireasca, iar eu asta caut”. Atunci l-am inteles, iar acum subscriu si eu acestui post, convins fiind ca la fel se intampla si in cazul oameniilor: prin reguli (acel trebuie), nu devenim mai desavarsiti, ci mai degraba ingraditi, captivi ai propriei noastre strategii.
    Toate bune,

  2. cristi motca says:

    :))) o recenzie la obiect despre cusururile unei societati abrutizate de incapacitatea de a gandi altfel decat in sabloane… nu cred ca doar antreprenoriatul este exceptia de la punctul 2, dar sunt sigur ca este una dintre solutii: http://www.cristimotca.ro/2009/08/13/antreprenoriatul-este-filosofie-de-viata-nu-doar-de-business/

    • @cristi motca Bun venit si multumesc pentru link. Antreprenoriatul este una dintre solutii, intradevar, cu siguranta insa nu este una general valabila, riscam o generalizare si un alt tip de sablon. Sunt de acord cu tine ca este nevoie de curaj, sa ne punem cu adevarat intrebarea ce vrem de fapt, si sa iesim din limitarile de gandire, din etichetele care s-au lipit de noi doar pentru ca majoritatea celorlalti ne-au spus ca asa ar trebui sa gandim! Excelent filmul cu Richard Branson si Seth Godin, mi-ar fi placut sa asist la o discutie live intre ei doi!

  3. Andreea says:

    Ne complicam viata pentru ca asa vedem in jur si… incercand sa functionam in societate si nu in afara ei ii imbracam hainele si pretentiile si ajungem sa credem ca sunt ale noastre. Mai greu este cand ne dam seama ca s-au lipit de piele si de captuseala mintii si ca… in pofida stradaniei, greu le mai putem scoate.

  4. cristi motca says:

    @careeradvisor: departe de mine gandul ca antreprenoriatul este un panaceu universal, loool… am momente in care eu insumi imi pun intrebari asupra integritatii mele mentale in momentul deciziei de a ma rupe de statutul de angajat, looool… oricum am sa revin cu comentarii la subiectele care ma incita… spor!

Comenteaza

Copyright © 2010 - 2017 Madalina Uceanu Design: Bogdan Gheorghe