Sursa de ganduri

Intalnirile cu cartile cred ca nu sunt deloc intamplatoare.  Poate asta este si motivul pentru care atunci cand una zaboveste mai mult in mana mea intr-o librarie, de cele mai multe ori sfarsesc prin a o lua cu mine:-)

Am avut insa cateva carti pe care le-am recomandat cu precadere in ultimii ani, datorita impactului pe care l-au avut asupra mea.  Prima a fost “4 Hours Work Week” – Tim Ferris, are rolul de deschizator de minti, prin ideile extreme si variate pe care Tim le propune, urmatoarea “Career Renegade” – Jonathan Fields, despre care am mai scris pe scurt si care a fost generatoarea ideii de a publica pe PortalHR o serie de interviuri cu oameni care si-au schimbat total domeniul de activitate si au succes in acest demers, apoi a urmat “Drive” – Dan Pink care vorbeste despre motivatie si valori in contextul actual.

Ultimele trei pe care le-am recomandat cel mai intens au fost “Triburi” – Seth Godin care vorbeste despre nevoia noastra de a ne strange si a milita pentru idei care ne reprezinta, despre nevoia de a genera o masa critica chiar prin pasi mici dar fermi, cea de-a doua “Working Identity”– Herminia Ibarra, care vorbeste despre schimbarile in cariera la o varsta matura si care mi-a dat de lucru la inca alte 3 carti 🙂 datorita bibliografiei foarte interesante, iar cea din urma “Omul in cautarea sensului vietii” – Victor Frankl pe care o cautam de mult timp dar cumva la prima cautare parea sa fie stoc epuizat peste tot.

Cu siguranta nu sunt singura impresionata de cartea lui Victor Frankl, insa atunci cand am gasit-o m-a marcat ideea cautarii sensului.

Va las cu cateva citate care mi-au atras atentia si cu o altfel de recenzie, realizata in cadrul proiectului Bookmark.

Citeste continuarea

Sunt zile în care  port lumea pe umeri cu gândul adânc ascuns că, de fapt, fac ceva valoros. Poate şi pentru ceilalţi, dar mai ales pentru mine. Îmi demonstrez mereu că pot, deşi exerciţiul ajunge într-un final să mă obosească. Dar mă consolez singură că mă şi căleşte. Urmează, din fericire, zile în care lumea mă poartă pe umerii ei şi mă ajută să sărbătoresc exerciţiile de anduranţă împreună cu ceilalţi care au zărit eforturile cu coada ochiului.

Ultimele săptămâni au oscilat între cele doua senzaţii, cu o rapiditate uimitoare, până şi pentru mine, care mă declar o împătimită a programelor aglomerate, pline de oameni noi, de oamenii vechi sau pur şi simplu de OAMENI. Pentru că aglomerarea de idei, oameni, evenimente, îmi dă o mare parte din energia care mă hrăneşte.

Fac ceea ce este potrivit pentru mine sau ar trebui sa schimb directia? Este o intrebare frecventa in mintea profesionistului senior, care a petrecut deja 10 ani intr-o cariera si o profesie pe care le-a ales mai degraba conjunctural.

Revine foarte des in discutiile pe care le am in ultima perioada si recunosc nevoia de a vorbi si a valida indoielile:-), dar mai ales nevoia de a intelege ca un asemenea proces este de durata, si nu e ca o boala care “trece” dupa cateva luni daca ii aplici tratamentul potrivit.

Ce fac gresit de nu gasesc solutia? E normal sa dureze asa de mult? Mai tii minte ca vorbeam despre asta acum un an? Cum pot explora alte optiuni? Cum imi raspund la aceasta intrebare? Pornesc pe calea infricosatoare a chestionarii proprii si a cautarii altui drum?

Perspectiva poate fi terifianta, ar insemna sa constat ca nu sunt in directia potrivita, dar nici nu stiu care ar fi aceea, sa accept faptul ca urmeaza o perioada neclara in care imi voi pune la bataie toata vointa pentru a ma tine pe linia de plutire, fara sa stiu daca aceasta calatorie nu ma va aduce la loc in acelasi punct.

Citeste continuarea

Trimit CVuri, nu sunt sunat, nu mi se raspunde la email, aplicatia mea nici macar n-a fost citita, n-am primit nici un raspuns de confirmare, nu am fost invitat la nici un interviu in ultima luna. Ce ma fac? Oare incotro sa ma mai indrept? Nimeni nu pare sa aiba o solutie. Peste tot este la fel, nimeni nu angajeaza. Am vorbit cu toata lumea cu care puteam vorbi, nu apare nici o oferta!

Stiu ca pare o casa parasita locul asta in ultima perioada, pe buna dreptate, a fost doar inchisa oaspetilor:-) din cauza programului foarte strans din ultima perioada, la proiectele pe care le derulez s-au adaugat si cateva evenimente.

A fost prea frumos si intens ca sa nu scriu despre cateva dintre lucrurile care s-au intamplat. Despre cele care se vor mai si intampla vom avea vesti saptamina viitoare:-)

Ce se poate face in cazul primirii unor sarcini la serviciu care ne depasesc?

R: Ce va doriti cel mai mult? Sa va dezvoltati si sa va implicati si in proiecte in care inca nu aveti experienta dar ati putea-o castiga un timp, sau sa multumiti pe toata lumea? In orice activitate noua in care va implicati exista riscuri, mai ales in situatia in care nu aveti experienta in zona respectiva, insa poate fi o oportunitate de a invata ceva nou si de a adauga o zona noua si poate utila la experienta dvs.

Citeste continuarea

Trebuie sa fim la un anumit nivel in cariera, pentru a apela la o agentie de recrutare?
M-ar interesa raspunsul doamnei Uceanu, dar nu numai, in caz ca ati trait experienta asta chiar v-as ruga sa imi ziceti. Prima data si singura cand am apelat la o agentie de recrutare nu aveam f multa experienta ca angajat. Mi-au lasat senzatia ca nici nu mi-au bagat in seama CV-ul pt ca nu am primit niciun feedback de la ei si precizez ca nu era o companie de HR specializata doar pe un anumit tip de oameni. Intrebarea e: cand e cel mai bine sa apelam la ei si cum sa procedam ca sa si primim un feedback din partea lor? Multumesc.

Agentiile de recrutare sunt si ele specializate pe anumite domenii si/sau nivele de experienta, veti gasi destul de multe agentii care plaseaza in special proaspeti absolventi sau persoane cu mai putina experienta, cum de asemenea veti putea gasi companii specializate in recrutarea pentru posturi de management. Nu am trait asa ceva din perspectiva candidatului, insa am lucrat intr-o companie de recrutare in ultimii 16 ani.

Cum as putea obtine finantare pentru a porni un proiect pe cont propriu?

M-ar interesa sa stiu ce ar trebui sa fac pentru inceput, cine sunt acesti oameni dispusi sa finanteze proiecte care nu le apartin? Si de asemenea ce riscuri apar pe parcurs. Evident vorbind la modul general.

Depinde de tipul de proiect despre care vorbim, in ultima perioada au fost destul de multe initiative adresate mediului online. Exista destul de multe resurse de informare in prima etapa, unul dintre ele desfasurat chiar anul acesta http://www.startupschool.ro/2010/.

Acum 10 ani l-am ascultat pentru prima oara vorbind. Si atunci, dupa jumatate de ora de auditie, simteam ca trebuie sa ascult mai mult, ca nu imi pot permite sa nu stiu ce spune omul asta. Am continuat sa ascult, si in scurt timp am simtit nevoia sa ma misc, sa fac ceva, atunci. Primeam prea multa energie de la omul asta.

Am continuat sa il ascult pe Tony Robbins si sa ii urmaresc site-ul, filmele de pe YouTube. Intr-una dintre vacantele facute cu masina, am petrecut vreo 6 ore ascultandu-i unul dintre cursuri, si am visat putin. Atunci mi-am promis: O data in viata voi avea ocazia sa il vad fata in fata, sa merg la un curs de-al sau.

Cand dorim o marire de salariu. Este in regula sa cerem una? In ce mod?

Mi se pare mai eficient sa incerc toate mijloacele pe care le am la indemana pentru a-mi securiza jobul actual, decat sa ma indrept rapid catre piata la prima nemultumire. Abordarea depinde de structura si cultura fiecarei organizatii. In general insa as sugera sa fiti pregatit cu argumente concrete, care sa nu tina doar de nevoile dvs. specifice, ci de raportul intre rezultatele foarte bune obtinute si impactul acestora in organizatie.

Citeste continuarea