Tag: abordare

May 21st, 2013 comenteaza Fii primul care comenteaza

Se mai intampla, din timp in timp, sa ma intalnesc cu straini veniti in Romania, care isi cauta oportunitati de cariera. De multe ori, sunt partenerii de viata ai expatilor veniti in Romania pentru diverse proiecte, care dureaza 2 – 3 ani, timp in care isi doresc sa isi continue cariera.

Saptaminile trecute, dupa o asemenea intalnire, am ramas cu o concluzie care sper sa imi fie schimbata curand: mai e mult pina departe.

Am vazut in decursul timpului profile foarte diverse, dar ce m-a surprins placut a fost flexibilitatea cu care s-au miscat intre domenii diferite, pe functii diferite si au crescut in directii in care, aparent, ar fi fost foarte dificil sa creasca. Daca ar fi venit catre mine sa ma intrebe care sunt sansele de a obtine jobul actual, dupa 19 ani de cand recrutez pe piata din Romania, as fi zis ca este imposibil. Sau ca tine, cel mult, de noroc.

Realitatea in care au trait ei spune altceva. In decursul carierei lor, au avut parte de 2 – 3 manageri care au crezut cu adevarat in ei, mai mult decat credeau ei insisi. Si au indraznit sa priveasca lucrurile putin mai flexibil, mai riscant, aparent. Le-au dat insa o sansa de a demonstra, pe care, in general, au fructificat-o la maxim. Probabil o profetie auto-implinita care a functionat in zona pozitiva.

Dupa cum se vad de la mine lucrurile, momentul in care putem spune ca piata noastra este una matura, va fi acela in care voi auzi pe cineva care imi spune ca este visul vietii ei sau lui sa fie un Office Manager sau Assistant Manager. Si nimic mai mult de atat.  Este bucuros sa faca asta din ce in ce mai bine, pina la finalul carierei. E drept ca asta presupune ca responsabilitatile si nivelul de venit sa fie similare cu cele din tarile mai dezvoltate. In ceea ce priveste ultima parte, cred ca incepem sa ne apropiem de adevar.

Adaug, insa, la asta acum, dupa intalnirile recente, inca un criteriu. Voi sti ca suntem o piata matura atunci cand voi vedea din ce in ce mai multe profile de profesionisti care au pornit din contabilitate, pentru a trece prin analiza de vanzari, apoi project management, urmat de achizitii, ca sa ajunga intr-un final intr-un rol de Finance Manager.

Sper sa apuc sa zic asta pina ies la pensie. 🙂

January 31st, 2012 comenteaza Fii primul care comenteaza

Spuneam si intr-un articol anterior ca ar fi util daca am ne-am gandi mai mult la vanzari, uneori mult hulite. Spun asta pentru ca cred ca o minte structurata in acest fel cred ca poate gasi solutii care sa fie de folos mai ales in perioadele mai putin roz. De curand citeam la Doru un articol foarte pertinent legat de greselile pe care le-a remarcat la cei care aplica pentru un job, greseli din pacate frecvente si despre care se scrie mult si de mult timp deja. Si totusi, greselile se repeta.


Citeste continuarea

April 14th, 2011 comenteaza 13 comentarii

Nu cu mult timp in urma vorbeam cu unul dintre oamenii care au o mare vechime in piata de training din Romania, care ma intreba care este explicatia pe care o dau faptului ca sunt o multime de oameni din pozitii de management in jurul lui care s-au aruncat brusc in piata, fara sa aiba nici un fel de rezerva financiara, sau alta oferta, macar potentiala,  in buzunar la momentul in care au luat decizia de a demisiona.

Nu stiu sigur care este raspunsul pentru toti acestia insa din discutiile avute cu o multime de manageri in ultimele luni, mi-as putea imagina urmatoarele scenarii:

– presiunea existenta in aceasta perioada nu a adus la suprafata calitatile celor cu care lucra, dimpotriva, a adus la lumina un tip de comportament cu care nu se identifica

– exista deja o nemultumire vizavi de angajatorul sau jobul actual instalata inaintea crizei, ceea ce a dus la reducerea disponibilitatii de a face un efort suplimentar care a fost atat de necesar in toata aceasta perioada

– evolutia profesionala presupune trecerea anilor care duc automat si catre o evolutie emotionala si o regandire a valorilor si a ordinii prioritatilor in viata

– au simtit nevoia unei perioade linistite in care sa petreaca mai mult timp cu sine si sa isi evalueze pasii urmatori si planul personal de dezvoltare pentru urmatorii ani

– au fost nevoiti sa se arunce in gol, fara sa dezvaluie motive concrete cercului de cunoscuti, si n-au decat optiunea de a se adapta unei asemenea intalmplari.

Astea sunt presupunerile mele. Voi ce alte motive credeti ca ar putea determina o asemenea miscare?

January 6th, 2010 comenteaza 10 comentarii

labyrinth - blue textureAm sugerat cateva resurse de cautare, companii de head hunting, companii de recrutare, site-uri de joburi. Si am primit o intrebare interesanta: care sunt cele mai utile pentru nivelul meu de experienta?

Nu exista retete universale, insa exista tendinte, exista canale de cautare care functioneaza mai bine sau mai putin bine in functie de nivelul de experienta in munca al celui care le foloseste.



Citeste continuarea

January 3rd, 2010 comenteaza Fii primul care comenteaza

Stiu, intram in 2010 si s-ar putea ca inca sa nu ai ofertele minunate pe care le asteptai, inca nu ai nici macar prea multe invitatii la interviuri si gandul ca nimic nu-ti va iesi nici anul asta te atrage precum mirajul abisului. Si exact asta este momentul potrivit pentru a decide, vrei sa ramai Profet in tara nimanui, sau indraznesti sa iti alegi cateva principii sanatoase care sa te duca inainte in 2010.

success themed street sign1. TU

Concentreaza-te pe ceea ce poti face tu diferit anul acesta. Cat poti ajuta, pe cine, cu cine te poti conecta, unde poti aduce o contributie. Poate poti ajuta tu pe cineva care isi cauta un job recomandandu-i posturi despre care auzi sau punandu-l in legatura cu persoane care stii ca ar avea nevoie de un profil similar cu al lui.



Citeste continuarea

November 27th, 2009 comenteaza Un comentariu

Acum 15 ani anunturile de recrutare ale companiilor mari apareau chiar si la rubrica mica publicitate si, da, erai rugat sa trimiti un CV in plic, prin posta,  sau cel mult pe fax. De ce? Emailurile nu se foloseau, iar o parte dintre CVuri soseau scrise de mana.

business worries with graphVarianta cea mai des utilizata era aceea a publicarii numarului de telefon in ziar, puteai suna sa aplici, treceai printr-o scurta selectie telefonica si erai programat la un interviu. Nu, nu se putea confirma interviul decat printr-un telefon seara acasa, sau ziua pe fixul de la birou, pentru ca mobilele nu existau inca.

Cand nu reuseai sa prinzi pe cineva la telefon, apelai la telegrame. Da, o telegrama care sosea prin posta, si in care erai anuntat sa dai un telefon la compania care te cauta.

Nu existau site-uri de joburi, iar companiile de recrutare active pe piata le numarai pe degetele de la o mana.

Reteaua de contacte se forma si se intretinea prin discutii unu la unu, evenimente rare dar la care prezenta era destul de numeroasa, si reputatia ti se putea totusi construi sau ruina prin ceea ce spunea lumea despre tine. Rata somajului scazuse de la aproape 11% in 1994, la aproape 9% in 1995, deci existau multi oameni care cautau activ joburi.

Oare cat de dificil este in 2009 sa iti cauti un job? Mai ales atunci cand ai putea apela la:

– pagina de web a companiei angajatoare;

telefonul mobil pentru a vorbi cu un prieten care iti poate da o recomandare;

emailul personal, pe langa cel de birou, de pe care poti trimite un mesaj catre un potential angajator;

retelele sociale care sa iti permita atat sa contactezi oameni, cat si sa participi la discutiile de pe forumuri, demonstrandu-ti astfel nivelul de competenta si intelegerea domeniului;

evenimente de business saptaminale, pe teme din ce in ce mai interesante si cu participare mult mai numeroasa;

experienta ta si a multor altora din jur in procese de cautare de job;

zeci de site-uri de joburi si companii de recrutare cu care poti colabora.

Cu siguranta pare greu, dar daca incerci sa iti imaginezi ce puteai face cu muulti ani in urma, probabil ca exista sansa sa iti schimbi putin perspectiva.

“If you change the way you look at things, the things you look at change. ” – Wayne Dyer

October 22nd, 2009 comenteaza Fii primul care comenteaza

business people climbing up - growthCu siguranta sunt multe elemente care determina succesul unui proces de cautare a jobului ideal, iata insa o descriere a celor mai importante dintre ele:

Research / Cercetare

– care sunt abilitatile pe care le poti promova

– care sunt industriile si companiile in care ai putea folosi cel mai bine aceste abilitati

– care par sa fie nevoile specifice ale companiilor care te intereseaza

– pe cine si cum abordezi in compania respectiva

Relevanta

Abilitatile tale ar trebui sa poata rezolva o problema/nevoie a companiei tinta. Inainte sa te intrebi ce pot face ei pentru tine, intreaba-te ce ai putea face tu pentru ei. Le poti aduce venituri, salva cheltuieli, creste eficienta?

Si gandeste-te cum ai putea demonstra asta, cu exemple concrete.

Rezistenta

Cat de bine poti face fata esecurilor? Capacitatea ta de a rezista si a trece mai departe este esentiala in acest proces. Ai primit un raspuns negativ, nu-i nimic, trecem mai departe, gandim pozitiv si ne concentram pe rezultatul care trebuie obtinut nu pe presupusele motive pentru care ai fost refuzat.

Mai multe detalii gasiti in Guerilla Marketing for Job Hunters

Daca te intrebi cum se poate face asta si la noi, astept comentariile tale!

Copyright © 2010 - 2019 Madalina Uceanu Design: Bogdan Gheorghe