Tag: retea de contacte

Se intampla des sa se aglomereze atat de mult temele despre care as vrea sa scriu incat alegerea devine dificila. Daca mai adaugam la asta si faptul ca tot exercitiul scrierii pe blog este unul pe care inca il deprind, aveti imaginea completa:-)

Subiectele care mi-au atras atentia in ultima perioada au fost legate mult de cariera, continui cursurile de Career Coaching, asta este explicatia. De curand am vazut descris conceptul de “Career Resilience”, asupra caruia spuneam ca voi reveni. Una dintre definitiile lui este “the ability to adapt to changing circumstances, even when the circumstances are discouraging or disruptive”.

De aceea mi s-a parut un subiect de actualitate in perioada aceasta plina de schimbari a modului in care ne raportam la cariera, la cautarea de job sau relatia pe care o avem cu angajatorii.

Citeste continuarea

Nu, titlul nu-mi apartine, este doar traducerea lucrarii sociologului Mark Granovetter, realizata inca din anii 70, in care a analizat care a fost sursa ofertelor de job pentru cei care au participat in aceasta cercetare. Concluzia surprinzatoare a fost ca ele nu vin de la cercul apropiat de cunostinte, ci de la cei cu care ne vedem mai rar, dar cu care suntem in legatura, “the weak ties”.

Si asta poate oferi celor care cautau o explicatie stiintifica, argumentul ideal pentru a intege utilitatea crearii unei retele de contacte, mai ales in cautarea unui job, dar nu numai. Intrebarea care vine natural este, de ce oare. Raspunsul cel mai la indemana este faptul ca se invart in cercuri si intre idei cu care noi nu avem de-a face in mod regulat. Pur si simplu au o expunere la informatii diferite de ale noastre, ceea ce creste probabilitatea ca oportunitatile de care ei stiu sa nu ne fie cunoscute. In plus, asa cum noi incercam sa construim relatii incepind prin a oferi, acelasi lucru il pot face si ei.

Buuun, sa spunem ca ne-am convins. Si totusi de unde incepem. Saptamanile trecute discutam cu o prietena, care face consultanta de management, despre o diagrama care te ajuta sa pui aceste contacte in locul potrivit, in functie de frecventa interactiunii cu ele, in asa fel incat sa poti identifica in reteaua ta de contacte acele “weak ties”.

In ultimul an am avut des ocazia sa intalnesc persoane care lucreaza chiar in departamentele de Resurse Umane, care se aflau in cautarea unei noi oportunitati. De cele mai multe ori, aceleasi opinii exprimate de oameni din afara domeniului, le-am regasit si la specialistii sau managerii din aceasta zona care sunt in cautare.

Avand in vedere experienta sa de peste 7 ani in Resurse Umane, din care cativa chiar intr-o companie de recrutare, si faptul ca a incheiat de curand cu success un asemenenea proiect de cautare de job, m-am gandit ca raspunsurile acestui fost candidat va pot oferi o perspectiva interesanta.

Cum ai caracteriza piata in acest moment? Piata e sensibil mai saraca in oferte fata de acum 1-2 ani. Pozitiile postate pe site-urile de profil au in medie cateva sute de aplicanti, chiar daca este vorba de simple pozitii de recruiteri. Uneori se ajunge si la peste 1000 de aplicanti.

Citeste continuarea

Credeti ca retele sociale ne pot ajuta sa ne gasim un job mai bun sau sa evoluam in cariera?

Am citit materiale pe tema asta, dar totusi nu inteleg cum am putea sa le exploatam in asa fel incat schimbarea sa se produca in cariera. Cum ar trebui sa ne comportam, ce ar trebui sa facem in general atunci cand ne inscriem pe astfel de siteuri, pentru a folosi retele sociale si in cariera?

Cu siguranta ne pot ajuta sa ne promovam imaginea profesionala si pot demonstra nivelul nostru de competenta intr-un anumit domeniu. Ma gandesc in primul rand la LinkedIn, care este una dintre retelele sociale pe care le consider printer cele mai importante si utile intr-un asemenea demers. Cativa pasi de facut aici ar fi urmatorii: completarea profilului cu informatiile relevante despre experienta dvs. si ariile principale de competenta, conectarea cu fosti colegi, persoane pe care le intalniti la diverse evenimente, fosti angajatori, intrarea in diverse grupuri de interes pentru dvs.si participarea la discutii pe teme unde puteti avea un punct de vedere valid.  Practic in felul acesta puteti asigura o promovare si o vizibilitate a propriei persoane, cu cat numarul de persoane cu care sunteti conectat este mai mare cu atat profilul dvs. va fi gasit mai usor de potential angajatori.

Citeste continuarea

In urma cu 6 luni de zile, rezultatele studiului despre utilizarea Linkedin-ului au confirmat o banuiala pe care o aveam de ceva vreme. Incet dar sigur, Linkedin devine si la noi una dintre metodele de networking de calitate dar si o metoda in sine de recrutare, mai ales pentru cei care il folosesc de mai multi ani.

Dupa jumatate de an, as vrea sa verific in ce masura tendinta observata anterior se confirma si va invit sa participati la chestionarul Folosirea Linkedin-ului in recrutare, mit sau realitate. Completarea raspunsurilor dureaza aproximativ 3 minute.

Sper ca impreuna sa ajutam la utilizarea cat mai eficienta a platformei LinkedIn si sa beneficiem de facilitatile oferite gratuit de acesta.

Participa la acest studiu!

Va multumesc pentru timpul acordat, va voi tine la curent cu rezultatele si voi reveni cu analiza raspunsurilor in scurt timp.

Haideti sa recunoastem. Retele sociale vor fi prin preajma de acum inainte destul de mult timp incat sa nu ne mai permita sa le ignoram. Linkedin, Facebook, Twitter.

Despre Linkedin am mai vorbit si ati vazut deja rezultatele studiului despre utilizarea lui in Romania. Facebook si Twitter sunt subiecte mult prea ample pentru a le putea trata intr-un singur comentariu. Ceea ce insa au comun aceste retele sunt… conexiunile. In Linkedin se numesc chiar asa, Connections (conexiuni), in Facebook vorbim despre prieteni, in Twitter despre “followers”.

Si peste tot auzim despre cat de important este sa ai cat mai multe conexiuni. Asa creste reteaua si atunci cand ai o retea cat mai mare… Ce se intampla? La inceput nu se intampla decat atat: ai o retea mai mare… decat ce aveai inainte. Si aici intervine diferenta de abordare/ intelegere, spuneti-i cum vreti si crudul adevar:

Daca ai conexiuni nu inseamna neaparat ca esti conectat.

Citeste continuarea

In urma cu cateva saptamini am creat un chestionar a carui idee mi-a venit de la unul dintre comentariile de pe blog.  Scopul acestuia a fost sa inteleg cat de multi sunt cei care utilizeaza LinkedIn-ul pentru recrutare. Motivul a fost unul simplu, uneori cand te obisnuiesti atat de mult cu anumite instrumente care fac parte din rutina ta zilnica, e posibil sa pierzi contactul cu realitatea, sa crezi ca toata lumea face la fel, cand de fapt..sa nu fie asa.

Citeste continuarea

Am sugerat cateva resurse de cautare, companii de head hunting, companii de recrutare, site-uri de joburi. Si am primit o intrebare interesanta: care sunt cele mai utile pentru nivelul meu de experienta?

Nu exista retete universale, insa exista tendinte, exista canale de cautare care functioneaza mai bine sau mai putin bine in functie de nivelul de experienta in munca al celui care le foloseste.

Citeste continuarea

Vorbeam intr-un post anterior despre necesitatea de a ne dezvolta reteaua de contacte constant, de a ne conecta cu cei din jurul nostru. Dar cu conectarea la noi oare cum ramine? Ce vreau sa le transmit oare celorlalti? Ce ma face unic? Ce este special la mine? Ce mi-ar place sa se spuna despre mine?

Am mai sugerat doua variante de a ne autoevalua, instrumente pe care le putem accesa gratuit. O alta intrebare care ne poate ajuta sa intelegem ce ne determina sa actionam intr-un anumit fel este daca fugim de ceva sau ne indreptam catre altceva?

Pentru ca tot urmeaza o perioada de pauza, in care ne bucuram de cei din jurul nostru si de noi, poate fi un moment potrivit sa ne uitam putin la noi, si sa ne intrebam…incotro?

Oamenii care ne cunosc cel mai bine sunt de multe ori cele mai bune surse de informatii despre interesele noastre, valorile pe care le afisam, abilitatile pe care le-am dezvoltat.  Discutati cu ei pentru a va intelege mai bine, pentru a intelege cum se mai vede ceea ce credeati ca transmiteti sau ca sunteti.

Intrebati-va colegii

Care este reputatia mea? Pentru ce sunt cel mai bine cunoscut?

Intrebati-va prietenii

Daca v-ar cere cineva recomandari despre mine, ce i-ati spune?

Care crezi ca e activitatea in care par sa fiu cel mai incantat, multumit?

Ce fel de activitate ar trebui sa evit?

Ce crezi ca ar trebui sa schimb ca sa am mai mult succes? Si ce ar trebui sa ramina neschimbat?

Nu uitati sa le multumiti pentru ajutor si incercati apoi sa identificati teme comune in raspunsurile lor.  Si de aici incepe treaba voastra…analiza si planul.

“The person looking back at you in the mirror is the one you have to answer to every day” – Wayne Dyer

Acum 15 ani anunturile de recrutare ale companiilor mari apareau chiar si la rubrica mica publicitate si, da, erai rugat sa trimiti un CV in plic, prin posta,  sau cel mult pe fax. De ce? Emailurile nu se foloseau, iar o parte dintre CVuri soseau scrise de mana.

Varianta cea mai des utilizata era aceea a publicarii numarului de telefon in ziar, puteai suna sa aplici, treceai printr-o scurta selectie telefonica si erai programat la un interviu. Nu, nu se putea confirma interviul decat printr-un telefon seara acasa, sau ziua pe fixul de la birou, pentru ca mobilele nu existau inca.

Cand nu reuseai sa prinzi pe cineva la telefon, apelai la telegrame. Da, o telegrama care sosea prin posta, si in care erai anuntat sa dai un telefon la compania care te cauta.

Nu existau site-uri de joburi, iar companiile de recrutare active pe piata le numarai pe degetele de la o mana.

Reteaua de contacte se forma si se intretinea prin discutii unu la unu, evenimente rare dar la care prezenta era destul de numeroasa, si reputatia ti se putea totusi construi sau ruina prin ceea ce spunea lumea despre tine. Rata somajului scazuse de la aproape 11% in 1994, la aproape 9% in 1995, deci existau multi oameni care cautau activ joburi.

Oare cat de dificil este in 2009 sa iti cauti un job? Mai ales atunci cand ai putea apela la:

– pagina de web a companiei angajatoare;

– telefonul mobil pentru a vorbi cu un prieten care iti poate da o recomandare;

– emailul personal, pe langa cel de birou, de pe care poti trimite un mesaj catre un potential angajator;

– retelele sociale care sa iti permita atat sa contactezi oameni, cat si sa participi la discutiile de pe forumuri, demonstrandu-ti astfel nivelul de competenta si intelegerea domeniului;

– evenimente de business saptaminale, pe teme din ce in ce mai interesante si cu participare mult mai numeroasa;

– experienta ta si a multor altora din jur in procese de cautare de job;

– zeci de site-uri de joburi si companii de recrutare cu care poti colabora.

Cu siguranta pare greu, dar daca incerci sa iti imaginezi ce puteai face cu muulti ani in urma, probabil ca exista sansa sa iti schimbi putin perspectiva.

“If you change the way you look at things, the things you look at change. ” – Wayne Dyer